Simbolismul actelor liturgice din cadrul slujbei hirotoniei
Taina Hirotoniei este însoțită de gesturi liturgice care nu sunt lipsite de conținut ci prin intermediul acestor gesturi se împărtășește realitatea și frumusețea Tainei.
Taina Hirotoniei este însoțită de gesturi liturgice care nu sunt lipsite de conținut ci prin intermediul acestor gesturi se împărtășește realitatea și frumusețea Tainei.
Cel ce urmează a fi hirotonit diacon sau preot, este introdus în Sfântul Altar de către doi diaconi respectiv doi preoți, care îl conduc la întreita înconjurarea a Sfintei Mese. Această înconjurare întreită este inițierea celui ce va fi hirotonit în aceeași treaptă de slujire cu cei care îl conduc.
Hristos este prezent pe Sfânta Masă în chipul Sfintei Împărtășanii iar înconjurarea de trei ori precum și sărutarea colțurilor Sfintei Mese vrea să arate grija grija celui ce slujește acest act de a-I sluji lui Hristos precum și expresia dragostei nesfârșite cu care tânărul îi va sluji lui Hristos de la care primește acum harul preoției.
Cântarea celor trei imne bisericești care se cântă și la slujba Tainei Cununiei, simbolizează cununia noului hirotonit cu Biserica lui Hristos.
Înmânarea veșmintelor specifice treptei de slujire se face pe solee arătând prin aceasta importanța și demnitatea slujirii primite prin hirotonie.
Preotul nou hirotonit primește acum în mâinile sale, Sfântul Trup, „ odorul cel mai de preț”, simbolizând marea responsabilitatea pe care preotul o primește, de a păzi și a-L oferi pe Hristos, credincioșilor încredințați prin hirotonie, până la sfârșitul veacului, când va răspunde înaintea Dreptului Judecător, de chivernisirea celor încredințate lui.