După o temeinică pregătire și minuțioasă organizare premergătoare evenimentelor, acestea au debutat în dimineața zilei de 20 mai 2019 prin slujirea Tainei Sfintei Liturghii de către un sobor de preoți, la care au participat credincioși din sat și nu numai, îmbrăcați ca la marile sărbători, în straie populare străjenești. La finalul Sfintei Liturghii s-a dat binecuvântarea pentru începerea lucrărilor simpozionului.

Într-un cadru perfect armonizat cu tema simpozionului, organizat în detaliu de către părintele paroh, la demisolul bisericii, a debutat și prima sesiune de lucrări cu un cuvânt de „Bun Venit!” din partea organizatorului. Participanții la acest eveniment cultural inedit pentru comună au avut parte de o atmosferă specifică satului tradițional românesc dată de colțul tematic amenajat cu elemente ale satului de odinioară precum: o casă străjănească în miniatură, biserica de lemn, câteva păpuși înveșmântate în straie tradiționale autentice, ouă încondeiate și obiecte vechi, precum și o colecție de documente și fotografii vechi expuse pe un panou, aparținând unui localnic, Dorin Pătrăucean, care deține și o casă-muzeu în comună. De asemenea, aerul tradițional a fost dat și de portul popular îmbrăcat de către sătenii care au dorit să ia parte la această activitate.

Lucrările simpozionului au fost susținute în două sesiuni de lucru de către invitați de marcă, dar și de oameni ai satului printre care s-au numărat preoți, profesori, profesori universitari, europarlamentari și oameni de cultură care au scos în evidență din valorile și cultura care dau o importanță deosebită satului românesc în păstrarea identității naționale. Astfel, domnul Casian Balabasciuc de la Centrul Cultural Bucovina a vorbit în cuvinte cu tâlc despre „Satul românesc între smerenie și mândrie”. Aspecte interesante din lucrarea cu tema „Ludicul românesc arhaic – paradox și arhetip” au fost prezentate de către dl. lector univ. dr. Călin Bârleanu de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, după care, domnul europarlamentar Cătălin Ivan a vorbit celor prezenți despre importanța păstrării specificului național, care se regăsește în cea mai mare parte în lumea satului, în condițiile globalizării actuale.

Domnul muzeograf de la Muzeul Satului Bucovinean, Aurel Prepeliuc, a prezentat lucrarea cu tema „Instalații de tehnică populară în Țara de Sus”. De la Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași a fost prezent dl. lector univ. dr. Ioan Augustin Guriță cu o lucrare istorică foarte bine documentată . În continuare, părintele prof. dr. Ștefan Oprea de la Seminarul Teologic Piatra Neamț a captat atenția celor prezenți cu aspecte mai puțin cunoscute din activitatea și viața Patriarhului Iustin Moisescu din lucrare sa „Patriarhul Iustin Moisescu – un stâlp puternic în vremuri de furtună”. Prima sesiune de comunicări a fost încheiată de către dl. prof. univ. dr. Remus Rus de la Facultatea de Teologie „Iustinian Patriarhul” din București, vorbind despre Patriarhii vrednici de pomenire, după care a urmat un moment artistic prezentat de către Grupul „Bilcuța” din Bilca, îndrumat de dna. prof. Elena Negru.

Debutul celei de-a doua sesiuni de comunicări a fost făcut de către pr. prof. dr. Bogdan Cojoleancă, Director al Seminarului Teologic „Mitropolitul Dosoftei”, Suceava care a venit cu câțiva elevi, unul dintre ei prezentând un referat despre comuna Marginea. Părintele dr. Florin Grigorescu din Fălticeni a vorbit câteva aspecte interesante de la părintele Dumitru Stăniloae, din lucrarea cu tema „De la social la sociabilitate la părintele Dumitru Stăniloae!”. În continuare, am aflat date biografice importante despre Patriarhul Nicodim de la părintele Cristian Andron din Târgu Neamț, din prezentarea lucrării intitulate „Patriarhul Nicodim Munteanu – date biografice”. Domnul Paul Petru Torac, inspector cultural la Primăria Brodina, a prezentat câteva tradiții huțule din lucrarea sa cu tema „Satul – tainică fereastră către Rai”. Doamna prof. Șoflău Elena, de la Școala Gimnazială „Dimitrie Onciul” Straja a prezentat câteva aspecte din viața străjenilor influențată mai mult sau mai puțin de stăpânirea austriacă, din lucrarea „Viața cotidiană a străjenilor îm condițiile stăpânirii austriece (1775-1918)”, iar doamna învățătoare pensionară Elisaveta Teleagă, tot din Straja a vorbit despre tradiții păstrate de locuitorii acestui sat, tradiții pe care le-a consemnat și în cartea „Straja – izvor de tradiție bucovineană”, a cărei autoare este. De asemenea a fost prezent și domnul scriitor Dumitru Parasca de la Rădăuți care a vorbit pe tema satului.

Simpozionul a fost încheiat în atmosfera potrivită temei dezbătute cu programul artistic prezentat de Ansamblul Străjăncuța, îndrumat de doamna elisaveta Teleagă, cu un tur al galeriei pentru admira expoziția de documente și obiecte vechi, ouă încondeiate din colecția doamnei Elena Torac, meșter popular din Brodina, precum și a portului popular din Straja, Putna, Vicovu de Sus, Bilca și Brodina, îmbrăcat de copii și tineri din aceste localități.

Cel de-al doilea eveniment, de la Parohia Straja II a fost prilejuit de sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, care este și hramului bisericii. Această sărbătoare duhovnicească a început încă din ajun, cu săvârșirea slujbei Vecerniei de către un sobor de preoți și diaconi.

A doua zi, din zori, dangătul clopotelor i-a adunat pe credincioși la sărbătoarea bisericii, înveșmântați în straiele de sărbătoare, pe care cu cinste le îmbracă la momente importante din viață. Cu mic, cu mare, preoți și credincioși, s-au adunat la poarta bisericii pentru a-l întâmpina cum se cuvine pe Preasfințitul Părinte Macarie, Episcop al Europei de Nord, care a venit din depărtare pentru a aduce binecuvântare arhierească la această importantă sărbătoare din viața satului. După Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie arhierească, Preasfințitul Macarie a adresat credincioșilor cuvinte de învățătură și de întărire duhovnicească, împărtășind tuturor din experiența sa ca păstor de suflete, mai ales ale ortodocșilor plecați în străinătate. În final a binecuvântat pe toți cei prezenți și a citit rugăciunea de dezlegare. Părintele Constantin Oprea a dat Slavă Lui Dumnezeu pentru toate și a adus mulțumiri alese atât Ierarhului pentru dragostea cu care a fost prezent, pentru cuvintele adresate și pentru binecuvântare, cât și preoților care au răspuns la invitația de a participa la toate evenimentele, precum și tuturor celor prezenți, adresând totodată și îndemnul de a gusta fiecare și din hrana trupească pregătită cu râvnă de gospodinele satului.

Cele două evenimente au avut o importanță deosebită pentru parohie, pentru comună, dar și pentru toți credincioșii și toți românii, în general, care ar trebui să înțeleagă și să conștientizeze importanța satului, a tradițiilor și a valorilor care se mai pot scoate la lumină și păstra în continuare pentru a ne defini cât mai mult identitatea națională fără de care nu putem exista ca popor.