La eveniment au participat cadre didactice şi elevi ai liceului, inspectori de specialitate ai ISJ Neamţ, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi PC preoţi din Roznov. Moderatorul evenimentului a fost Prof. Oana Ilarie.Activitatea simpozionului a cuprins o sesiune de comunicări ale cadrelor didactice, apoi prezentări power-point ale elevilor, după care a urmat jurizarea şi premierea participanţilor.

În cuvântul de deschidere, Prof. Oana Ilarie a făcut un excurs al istoricului învățământului local. Prof. Dr. Gheorghe Brânzei a felicitat conducerea liceului pentru că a decretat această zi ca fiind una de sărbătoare și bucurie în calendarul activităților extrașcolare.  PC Protoiereu Vasile Ţoc a evidenţiat personalitatea Colonelului Gh. Ruset-Roznovanu, proprietarul moşiei Roznov, şi modul pozitiv în care s-a implicat în destinul școlii.

Invitatul special al evenimentului (din partea Parohiei Chintinici) a fost scriitorul Emil Bucureșteanu care, cu mult umor, a făcut o radiografie a vieții școlii de altădată. Pr. dr. Iulian Vasile, paroh la Parohia Chintinici, a vorbit despre valoarea actului educațional în dinamica factorilor de risc ce împiedică buna creştere și conduită aelevului de astăzi, dar și despre conceptul de „școala de după școală”: „Organizarea simpozionului de anul acesta, prin tema sa, scoate la lumină valoarea procesului educațional desfășurat în școala românească de-a lungul timpului. Trăim astăzi într-o lume secularizată, în care normele morale şi valorile spirituale se pierd, în detrimentul proliferării unui materialism feroce. E o societate din ce în ce mai dezorientată, în care generațiile actuale de tineri sunt tentate să creadă că reușita în viață constă în acumularea rapidă de bogății materiale, în trăiri «cool», de tip senzațional și în cucerirea unei poziții sociale dominante. Globalizarea lumii de azi, sincretismul religios, explozia dezvoltării tehnologice, afişarea ostentativă a unei societăţi de consum sunt factori de risc pentru bunul mers şi dezvoltarea armonioasă a procesului educativ în spațiul școlii și în sânul familiei. Nu doar elevii (copii și tineri), ci şi părinţii sunt afectaţi psihic şi moral de aceste tulburări ale lumii în care trăim. Într-un asemenea context, este nevoie de redescoperirea și de reafirmarea reperelor autentice ale educației. Învăţătorul-profesorul trebuie să cunoască foarte bine această dinamică a factorilor de risc ce împiedică buna creştere a tânărului, să ofere sprijin şi ajutor în procesul de formare educaţională şi să găsească în spaţiul comunităţii noi modalităţi de petrecere a timpului liber pentru tineri. Necesitatea de a completa şi prelungi procesul de educaţie în afara clasei şi în afara şcolii s-a impus la începutul secolului al XX-lea, fiind conştientizată de reprezentanţii „educaţiei noi”. Valoarea acestor activităţi este mare din punct de vedere educativ, în măsura în care asigură condiţiile de aplicare în practică a cunoştinţelor, de cunoaştere e elevilor între ei, de dezvoltare a sentimentelor de preţuire a frumuseţilor naturale, a realizărilor artistice, de identificare şi dezvoltare a predispoziţiilor artistice şi sportive. În acest sens, se poate vorbi despre un parteneriat de colaborare între posibilii factori educaţionali, o punte de legătură între Şcoală, Familie şi Biserică”, a declarat părintele Iulian Vasile.