Alături de consiliul duhovnicesc și administrativ al mănăstirii au participat toți monahii nemțeni, dar și egumenii celor șapte schituri dependente de mănăstire, cu obștile acestora: Vovidenia, Procov, Icoana Nouă, Icoana Veche, Cărbuna, Braniște și Băiceni.

Părintele stareț Benedict, cel care a prezidat sinaxa duhovnicească, a expus celor prezenți o sinteză a activităților liturgice, gospodăreşti, sociale și culturale, din anul trecut, ale mănăstirii, precum și ale schiturilor dependente, evidențiind lucrarea duhovnicească, dar și administrativă desfășurate în întreaga chinovie, insistând pe o serie de aspecte ce trebuie mai mult accentuate în ceea ce privește unitatea duhovnicească din obștea mănăstirii și din obștile schiturilor. În acest sens a amintit de exemplul cel mai grăitor din istoria seculară a Mănăstirii Neamț, Sfântul Paisie, care, în ascultarea de stareț al ctitoriei Mușatinilor, a reușit să armonizeze o obște foarte mare, diversificată din punct de vedere etnic. Tot legat de Sfântul Paisie, cuvioșia sa a amintit că ne aflăm în anul omagial al rugăciunii, când suntem chemați mai stăruitor în a face din vorbirea cu Dumnezeu  îndeletnicirea de bază a monahului. Totodată a amintit că în 2022 se împlinesc 300 de ani de la nașterea Sfântului Paisie și de aceea se cade, ca unii ce viețuim în chinovia pe care el a făcut-o cunoscută în toată lumea, să urmăm, pe cât ne este cu putință fiecăruia, pilda viețuirii sale:

Aici, la Neamţ, ca și la Dragomirna sau Secu, Sfântul Paisie îndemna la rugăciunea minţii pe călugări, dar și pe mireni. De fapt aceasta este și noutatea pe care o aduce Starețul cu viață îmbunătățită în monahismul românesc, generând astfel o adevărată mișcare duhovnicească, numită mai târziu, paisianism. Sfântul Paisie considera că rugăciunea minţii este un exerciţiu mistic şi că mistica este o treaptă supremă pe care nu o poate practica oricine. Cu toate acestea, el reuşea să insufle tuturor elanul de a o practica. Convingerea lui era că rugăciunea lui Iisus a fost primită firesc, în dar de la Dumnezeu, de către foarte puţini, iar cei mai mulţi, cu foarte multă osteneală şi smerenie, reuşesc de asemenea să o dobândească. De aceea să ne străduim și noi să o dobândim cu susținute eforturi duhovnicești”, a spus părintele stareț Benedict. Apoi a adăugat: „cu prilejul împlinirii a celor trei secole de la nașterea Cuviosului Paisie, dar și în contextul anului omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului şi anului comemorativ al sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama şi Paisie de la Neamţ, la mănăstirea noastră vor avea loc ample manifestări dedicate Sfântului Paisie, care vor culmina cu simpozionul dedicat lui, din 13-15 noiembrie, când este prăznuit marele isihast al Bisericii noastre.

La finalul sinaxei, urmată de tradiționala agapă frățească, obștea mănăstirii și a schiturilor au fost îndemnate la statornicie și ascultare, la mai multă râvnă duhovnicească, născută din dragostea pentru Mântuitorul Hristos și pentru viețuirea monastică, căci călugărul are datoria de a-L prezenta pe Dumnezeu lumii, însă, pentru aceasta, este nevoie ca el să trăiască mai întâi în prezenţa lui Dumnezeu.