Detalii despre pomenirea înaintaşilor care au contribuit în anul 1918 la unirea Basarabiei cu România ne-a oferit părintele Marian Nimerincu, inspector eparhial în cadrul Departamentului Cimitire al Arhiepiscopiei Iaşilor: „Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan, pe data de 7 iunie, împreună cu părintele consilier administrativ-bisericesc Adrian Zaharia şi cu părintele capelan, preotul Gheorghe Surpănelu, am săvârşit la Cimitirul Eternitatea o slujbă de pomenire la mormintele deputaţilor Atanasie Chiriac şi Teofil Ioncu, cei care au fost membri în Sfatul Ţării şi care în anul 1918, alături de alţi membri, au reuşit să semneze declaraţia de unire a Basarabiei cu Ţara Mamă. Iniţiativa acestei slujbe de pomenire a venit de la doamna Maria Vieru-Işaev, scriitoare de peste Prut, căreia îi mulţumesc foarte mult pentru acest lucru. De mai mulţi ani, doamna Maria Vieru-Işaev se interesează şi caută efectiv mormintele membrilor Sfatului Ţării din legislativul basarabean, care, în şedinţa din 27 martie 1918, alături de reforma agrară, au votat unirea necondiţionată a Basarabiei cu România. Din cei 138 de membri ai Sfatului Ţării de atunci, 50 de membri sunt înhumaţi pe teritoriul României, în diferite locaţii. Dintre aceştia, un număr de 5 deputaţi care au votat unirea sunt înhumaţi pe raza oraşului Iaşi, după cum urmează: Teofil Ioncu  (decedat pe 16.03.1954 - Cimitirul Eternitatea Iaşi), Atanasie Chiriac (decedat pe 21.10.1977- Cimitirul Eternitatea Iaşi), Gheorghe Năstase (decedat pe 28.12.1985 - Cimitirul «Podgoria Copou» Iaşi), Vasile Harea (decedat pe 30.01.1987 - Cimitirul «Sfântul Vasile» Iaşi), Ion Inculeţ (decedat pe 18.11.1940 - cimitirul din comuna Bârnova, înhumat în capela familiei). La slujba de pomenire au fost prezente şi oficialităţile locale din Corjova, localitatea de baştină a lui Atanasie Chiriac, precum şi preotul paroh din această localitate. În alocuţiunile care au urmat, domnul primar a subliniat că oficierea acestor slujbe reprezintă o datorie creştin-ortodoxă şi că, în acele momente grele, membrii din Sfatul Ţării din anul 1918 au reuşit să-şi asume o responsabilitate pe care puţini şi-o mai asumă astăzi. Tot domnul primar din Corjova a mai menţionat că în piepturile basarabenilor bat inimi de români. Unirea cu Basarabia este o unire istorică, care bate însă şi rămâne în inimile noastre, ale românilor“.