Mai mult decât orice, ajutați-i pe cei nevoiași. Pe oricine vine la voi cu lacrimi, nu-l lăsați să plece fără să-i uscați lacrimile. Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui. În mâna celui nevoiaș întotdeauna să vedeți însăși mâna Domnului întinsă către voi. El Însuși a spus: Ceea ce veți face lor, săracilor, Mie îmi veți face... Ca inscripție deasupra voastră să aveți: În grija ta este săracul, orfanilor, tu să le fii ajutător.

Săvârșiți osteneli pentru binefacere... Acestea sunt cele mai grele și mai alarmante osteneli chiar dacă întotdeauna sunt însoțite de mângâiere profundă. Despre anumite vopseluri se spune că atât de bine și de adânc intră în lucrul vopsit încât rămân pentru totdeauna. Așa ne vopsește binefacerea sufletul! În ea, mai mult decât orice se reflectă lumina asemănării cu Dumnezeu. Căci a sluji unul altuia este lucrul lui Dumnezeu. De aceea, poate fi săvârșit după Dumnezeu, spre a-I face Lui pe plac.

Duhul care arde cu râvnă pentru binefacere spre slava lui Dumnezeu este principalul. Când acesta există, înseamnă că există viață. Ea poate duce și la rămânerea tăcută în Dumnezeu dacă Dumnezeu blagoslovește.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Sfaturi înțelepte, Editura Cartea ortodoxă, p. 242)