Monede tip Koson vor fi expuse la MNIR

Social

Monede tip Koson vor fi expuse la MNIR

    • Monede tip Koson vor fi expuse la MNIR
      Monede de aur dacice, de tip Koson

      Monede de aur dacice, de tip Koson

Recuperate recent din Marea Britanie, un număr 145 monede dacice de aur de tip Koson, vor fi expuse în această lună la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), informează Secția Educație, Relații Publice, Marketing și Organizare Expoziții a muzeului.

Monedele sunt stateri emiși de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmașii lui Burebista, care a controlat o parte a Daciei, inclusiv zona capitalei — Sarmizegetusa Regia. Dintre acestea, 81 de piese aparțin variantei cu monogramă pe revers, iar celelalte 64 monede fac parte din varianta fără monogramă. Ele au fost bătute din aur rafinat și aluvionar (provenit din Dacia), în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a.C.

Conform datelor existente în prezent, toate aceste monede extrem de rare au fost obținute, în mod ilicit, de către persoane implicate în activități ilegale de detecții și săpături în zona Sarmizegetusei Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România și puse în vânzare pe piața internațională numismatică din Europa și SUA.

Readucerea în țară a 145 monede de aur (stateri) dacice de tip Koson reprezintă încununarea a trei ani de muncă la care au participat magistrați de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, ofițeri de poliție, funcționari din Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe și experți de la MNIR, precum și omologi ai lor din Marea Britanie.

Până în prezent s-au desfășurat 11 operațiuni de recuperare și repatriere a pieselor mijloace materiale de probă, aparținând tezaurelor dacice sustrase: brățări de aur, piese numismatice și arheologice, din aur și argint, provenite din zona Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal (respectiv patru în 2007, una în 2008, una în 2009, una în 2011, două în 2012 și două în 2013).

Acțiunile de recuperare au avut drept obiect piese de patrimoniu repatriate prin aplicarea Convenției UNIDROIT sau a Convenției europene de asistență judiciară reciprocă, din Franța, Elveția, Germania, Spania, Irlanda, Statele Unite ale Americii și Marea Britanie.

Ca urmare a acestor acțiuni au fost readuse în țară, urmând a se pronunța în continuare asupra lor instanțele de judecată: 13 brățări dacice regale de aur, cântărind 12,633 kg, două umbones de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale și fantastice, 289 monede de aur și argint, precum și 14 podoabe dacice de aur.

Acestora li se adaugă alte 142 monede dacice de aur de tip Koson și cinci stateri de aur de tip Lysimachos, emiși în secolele II-I a.C., la Tomis și Callatis, un depozit de unelte și arme de fier, precum și 73 monede de argint și bronz, recuperate de autoritățile judiciare pe teritoriul României, între anii 2009 și 2013.

În luna iunie a acestui an, 49 de monede din argint de tip Koson au fost recuperate și repatriate din SUA.

Potrivit Poliţiei Române, lotul de 49 de monede Koson, reprezentând o parte din tezaurul de 2.300 de monede Koson din argint sustras de un grup infracţional în 2003, din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, exportat ilegal şi pus în urmărire internaţională prin Biroul Naţional Interpol din cadrul CCPI - IGPR, a fost recuperat prin cerere de asistenţă judiciară internaţională adresată autorităţilor competente din Chicago, SUA.

*****

Aversul acestor monede este copiat de pe un denar roman republican de argint bătut în jurul anilor 120 i.Hr reprezentând un vultur care stă pe o ghioagă, ghioaga lui Heracles, şi ţine într-una din gheare o cununa de lauri, iar pe revers apare o altă imagine, un demnitar în toga, încadrat de doua personaje tot în toga care poarta niste mănunchiuri pe umăr. Această reprezentare o putem caracteriza ca fiind un magistrat roman însoţit de lictori, care sunt slujitorii lui, şi care poarta mănunchiul de nuiele şi o secure cu două tăişuri, semn al autoritatii magistratului monetar, care poate condamna la pedeapsa cu bătaie sau cu decapitarea.

Răspândirea acestor monede este cea mai uşoară problemă a acestor monede deoarece au fost găsiţi numai în Transilvania mai exact în zona ei de sud-vest, in preajma marilor cetăţi dacice din Muntii Orăştiei.

Descoperirea acestor monede este semnalată de prin secolul al XV-lea deoarece s-ar fi descoperit în apa Streiului o comoară, mii de monede de aur printre care se aflau şi Kosoni, cei ce au descoperit această avere trebuind să o predea.

O altă descoperire la fel de mare ca prima se afirmă a se fi întâmplat prin jurul anilor 1530 si anume in bazinul apei Sebeşului, în zona cetatilor dacice. Atunci s-au gasit, spun documentele, zeci de mii de monede din aur, bani din antichitate, cu legende în greacă, în documentele s-a afirmat despre prezenţa regelui macedonean Lysimah.

În acea perioadă a Renaşterii în Europa în numismatica secolelor XVI şi XVII apar primele afirmaţii cu referire la moneda koson. De aceea credem ca în acel tezaur de piese descoperit la 1530 au fost şi kosoni care, pentru moment, nu aveau semnificaţie importantă pentru cei care i-au examinat.

Acest tezaur nu a avut viaţă lungă deoarece în acea perioadă, Transilvania era un teren de confruntare între adepţii Imperiului Habsburgic şi atunci, cardinalul Martinuzzi, care era principal sfetnic al regatului, împreuna cu aliatul lui din Moldova, Petru Rares, au împarţit comoara, au topit-o, au transformat-o în bani si au folosit-o pentru plata mercenarilor.

Se presupune că unele piese au fost extrase şi au ajuns la colecţionari din spaţiul german care le-au putut studia, chiar daca atunci nu aveau prea multă documentaţie privind aceste monede.

O a treia descoperire o putem data prin anii 1803-1805. În 1803, doi ţărani români au găsit tot în zona munţilor Oraştiei un nou tezaur. Ei au început să vândă din piese, dar statul austriac s-a alarmat, şi cei doi descoperitori au fost nevoiţi să predea comoara, care a fost confiscată de autorităţi.

Un alt mare lot de kosoni a apărut doar după revoluţia din 1989, când căutătorii de comori au împânzit Munţii Oraştiei şi s-au scos atunci din ţară loturi mari de monede şi au fost vândute pe piaţa de antichităţi din Occident. Din fericire, o parte din piese au fost recuperate de poliţie sau au fost vândute de descoperitori.

În 2005 cu data de 21 februarie, Banca Naţională a României a lansat pe piaţa numismatică o monedă din aur, emisiunea "Istoria monedei - replică după moneda dacică de tip Koson".

Acestea aveau pe avers în centru, imaginea a trei bărbaţi mergând spre stânga (un consul roman însoţit de doi lictori - persoane ce însoţeau pe înalţii demnitari romani); dedesubt, legenda în limba greacă "KOSON"; împrejur, cerc perlat, iar pe revers imaginea unui vultur cu aripile deschise, în profil spre stânga, stând cu un picior pe un sceptru şi ţinând în gheara dreaptă o cunună; împrejur, cerc perlat.

Pentru ca replica emisă de Banca Naţională a României să nu fie confundată cu moneda autentică, aceasta conţine în interiorul cununei de pe revers monograma "R" (replică).