Rugăciunea o poţi păstra în minte şi în timpul bolii şi în neputinţe, şi în prezenţa oamenilor, şi la slujbă. Numai că uneori, din această pricină, te doare capul, dar ce poţi face? După aceea o vei îndrăgi. De o mie de ori mai mult o vei îndrăgi. Străduieşte-te să-ţi păzeşti cugetul unit cu Iisus nu neapărat în cap, ci îndreaptă-l puţin spre piept. Atunci, cu siguranţă, te va durea pieptul, dar altfel nu se poate. Dumnezeul nostru este foc mistuitor. Şi, unde este necurăţie, acolo te şi doare. Această durere este trimisă pentru nevrednicie. Dar cu timpul îţi va trece.

 (Starețul Anatolie de la Optina, Ne vorbesc stareții de la Optina, Editura Egumenița, p. 111)