„Tabăra «Suflet Bucovinean» a fost pentru mine cea mai frumoasă experiență din această vară”
În perioada 24-28 iulie 2019, Parohia ortodoxă „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din Vicovu de Sus a fost gazda celei de-a treia ediţii a Taberei de vară „Suflet bucovinean”.
Aproximativ 190 de copii şi tineri, cu vârste cuprinse între 7 şi 18 ani, au luat parte la activităţile special pregătite de organizatori şi de voluntari. Părintele paroh Mircia Irina, iniţiator al acestui proiect, a conchis: „Adresăm mulţumiri voluntarilor organizaţiei JoyCamps România pentru dăruire şi pentru frumoasa implicare în desfăşurarea activităţilor acestei tabere. De asemenea, aducem mulţumiri conducerii Şcolii Gimnaziale Nr. 1 Vicovu de Sus şi Primăriei Vicovu de Sus, care au dat un răspuns chemării noastre la o colaborare vie în vederea dezvoltării duhovniceşti şi spirituale a acestor suflete tinere. Gândurile noastre se îndreaptă către copii şi părinţi, cei care s-au arătat deschişi şi disponibili pentru a gusta din iubirea lui Hristos şi de a forma în cele cinci zile o comuniune exemplară. Toată mulţumirea noastră şi toată bucuria au fost copleşite şi şi-au atins ţelul în cadrul Sfintei Liturghii, când majoritatatea copiilor s-au împărtăşit cu Trupul şi Sângele lui Hristos”.
Ca şi în anii precedenţi, activităţile au fost pregătite de voluntarii organizaţiei JoyCamps România, coordonaţi de Flavius-Ştefan Popa. Aceştia s-au declarat mulţumiţi în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor: „Tabăra «Suflet bucovinenan» a fost o experienţă de neuitat, cu multă încărcătură emoţională. Copiii au fost deosebiţi, foarte implicaţi şi receptivi în activităţile propuse, oferindu-ne atenţie, respect, implicare si voie bună. Zeci de zâmbete sincere ne-au adus aminte de sufletul de copil ce dăinuie în fiecare dintre noi”, a declarat Laura Irina Gavrilov.
Participanţii au început fiecare zi cu jocuri de înviorare şi cu rugăciunile de dimineaţă, iar programul fiecărei zile s-a încheiat cu rugăciunea de seară. În zilele de tabără, copiii s-au bucurat de activităţi de teambuilding, de activităţi sportive şi de recreere, de programe de dans şi muzică, de ateliere handmade şi creaţie, de teatru, atelier de prim ajutor. Un rol important l-a avut anul acesta atelierul de comunicare coordonat de maica Mina Pereanu de la Mănăstirea „Sfântul Siluan Athonitul” din Iaşi.
Dacă în anii trecuţi Andrei Chirilă s-a numărat printre participanţi, anul acesta el a ales să fie voluntar în cadrul evenimentului: „Despre tabără ar fi multe de spus, însă dacă ar fi să mă rezum doar la trei cuvinte, acestea ar fi: distracţie, credinţă şi bucurie. În cele cinci zile de tabără am văzut pe chipurile copiilor acea dorinţă de a afla lucruri noi şi mai ales de a se detaşa cât de puţin de tot ce ţine de tehnologie. Ca voluntar, pot spune doar că am avut parte de o experienţă unică, o experienţă din care am învăţat că mai presus de orice este nevoie de credinţă. Lucrurile frumoase trec repede şi asta s-a văzut şi aici întrucât finalul taberei a adus o urmă de nostalgie atât în sufletele voluntarilor, cât şi în sufletele copiilor.
Vineri, în cea de-a treia zi de tabără, copiii au participat la un scurt pelerinaj desfăşurat la Mănăstirea Putna, la Biserica lui Dragoş-Vodă din cimitirul bisericii parohiale din Putna şi la Chilia Sfântului Daniil Sihastrul.
În penultima zi a taberei copiii au format echipe şi au descifrat indicii pentru a descoperi comoara taberei, apoi s-au adunat în jurul focului de tabără, unde au dansat şi au cântat, moment de epilog al taberei. Tot sâmbătă, majoritatea participanţilor s-au spovedit pentru ca în ultima zi a taberei, aceştia, îmbrăcaţi în straie populare de sărbătoare, să se împărtăşească şi să-I mulţumească lui Dumnezeu în cadrul Sfintei Liturghii.
Pentru Andreea Grigore, tabăra de la Vicovu de Sus a fost o premieră, deoarece este prima tabără în care participă în calitate de voluntar JoyCamps: „Cu siguranţă, tabăra «Suflet bucovinean» a fost pentru mine cea mai frumoasă experienţă din această vară. Bucuria, energia, receptivitatea şi deschiderea copiilor faţă de atelierele noastre şi de noi, animatorii, ne-au făcut să formăm o echipă invincibilă. Scopul nostru a fost de a-i ajuta pe copii să devină mai comunicativi, să se distreze şi să înţeleagă că fiecare persoană este specială în felul său. Dar ce ne-a bucurat cel mai mult sufletele a fost aprecierea copiilor exprimată prin mesaje emoţionante şi îmbrăţişări călduroase”. (Cristian-Ştefan Irina)