Cred că Învierea este o realitate istorică. Învierea stă pe temelii istorice solide, indiferent de argumentele următoare. Iisus s-a arătat ucenicilor săi, sceptici asupra Învierii la început, timp de 40 de zile, oferindu-le multe semne doveditoare despre El. Aceşti oameni care l-au văzut pe Hristos înviat au fost cu toţii gata să moară pentru acest adevăr, şi chiar au murit proclamând Învierea. E uşor să trăieşti pentru o idee, dar să mori pentru o idee nu vrea nimeni. Însă pentru un adevăr al vieţii, ucenicii Învierii au fost gata să moară. Ei au întors Împeriul roman pe dos propovăduind Învierea lui Hristos. Au schimbat hotarele istoriei de la moarte la viaţă, cu puterea Celui Înviat din morţi.

Alături de evidenţele istorice masive, există şi o evidenţă ştiinţifică a Învierii, Giulgiul din Torino, o pânză funerară care a acoperit Trupul lui Hristos.

Omul din giulgiu a fost biciuit îngrozitor, a fost crucificat, a purtat o cunună de spini şi a fost străpuns de o suliţă romană în piept.  

Acest lucru este confirmat de Dr. D. James Kennedy care a spus despre giulgiu: „Ar trebui să mărturisesc că prima oară când am auzit de aşa zisul Giulgiu, am fost foarte sceptic. Niciodată nu am fost impresionat de relicve. Există încă vreo 40 de giulgiuri care se pretinde că sunt ale lui Hristos. De ce ar fi acesta diferit? Nu credeam deloc acest lucru. Deci ce spun evidenţele? Creştinătatea se bazează pe evidenţe”. După ce a cercetat atent giugiul, profesorul a fost convins că este al lui Hristos.

Unul dintre cei mai faimoşi experţi ai giugiului este Dr. Alan Whanger, profesor la Duke Medical Center care a studiat medicina toată viaţa, iar din anii 70 a studiat giugiul. În cartea sa, Giulgiul din Torino: o aventură a descoperirii, Dr. Whanger a spus că afirmaţiile că ar fi un fals din 1260 sunt false ele însele, pentru că au studiat un colţ refăcut al giugiului, cu o cusătură mai nouă din Evul Mediu.

Ştim că giulgiul a fost în Lirey, Franţa în casa unui cruciat francez în 1357.  

Însă câteva date trebuie menţionate:

Anatomia umană reprezentată pe giulgiu este 100% corectă. Cunoaşterea anatomiei giulgiului include detalii necunoscute până în secolul 20. În contrast, anatomia secolului al 14-lea era foarte limitată. Dacă a fost făcut de un falsificator, el trebuia să ştie detalii anatomice descoperite în secolul 20.

Giulgiul a fost fotografiat pentru prima oară în 1898, şi s-a descoperit că este un negativ fotografic – cu sute de ani înainte ca fotografia să fie inventată.

Imaginea palidă de pe giugiu nu a fost pictată. A fost arsă uşor. Ca şi cum ar fi atinsă de focul Învierii. Trupul lui Hristos a lăsat o explozie de lumină, s-a schimbat din muritor în nemuritor. Imaginea asta a fost creată de un foc de o subtilitate uriaşă. Imaginea este groasă de 5/1000 dintr-un inch. Deşi sunt urme de pigmenţi pe giulgiu, a fost atinsă de multe materiale pentru binecuvântare, imaginea nu este creată din pigmenţi de culoare.

Sângele de pe giulgiu este sânge adevărat uman – cu toate rănile care corespund răstignirii lui Hristos din Evanghelii. Sângele nu s-a stricat, a stat pe giulgiu mai puţin de 72 de ore. Interesant şi fascinant este faptul că sângele a rămas exact pe răni, giulgiul nu a fost desprins de pe trup, ci trupul a trecut prin giulgiu, ceea ce nu poate fi explicat de niciun cercetător.  

Icoanele din întreaga lume ale lui Hristos, unele vechi de 1800 de ani, seamănă izbitor cu imaginea de pe giulgiu.

În Evul Mediu, toate reprezentările crucificării arătau pe Hristos pironit în palme. Totuşi, Giulgiul din Torino piroanele au fost la încheieturi. De-abia la sfârşitul secolului al 20-lea s-a demonstrat că palmele nu pot ţine crucificat un trup omenesc, ci doar încheieturile.

Imaginea giulgiului este tri-dimensională. Când fotografiile obişnuite sau picturile sunt studiate printr-o maşină NASA specifică de diagnosticare a vârstei (VP 8 Image Analyzer), ele sunt distorsionate. Giulgiul are proprietăţi tri-dimensionale. Nu este deci o pictură.

Unii sceptici spun că Giulgiul a fost făcut de Leonardo da Vinci, însă acesta a trăit la secole după ce Giulgiul este menţionat de istorie.

Aşa că singura teorie care rămâne în picioare este că Giugiul este al Învierii lui Hristos.

Hristos a înviat! Adevărat a înviat!

Traducerea şi adaptarea: Pr. Ioan Valentin Istrati

Sursa: www.christianpost.com