Evenimentul academic s-a bucurat de prezenţa unui public numeros format din cadrele didactice universitare de specialitate, preoţi, monahi, jurnalişti, doctoranzi şi studenţi. Printre invitați s-a numărat și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Comisia de doctorat a avut următoarea componenţă: preşedinte – conf. univ. dr. Alexandru Grădinaru,  Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, conducător ştiinţific – prof. univ. dr. Constantin Sălăvăstru,  Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, referenţi – prof. univ. dr. Rodica Zafiu, Universitatea  din Bucureşti, prof. univ. dr. pr. Constantin Necula, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu și prof. univ. dr. habil. Felicia Dumas,  Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

În cadrul susținerii publice, Rusu Tudorel-Constantin, a precizat, printre altele, metodologia pe care și-a fundamentat teza de doctorat: „În încercarea de a răspunde la întrebările de cercetare, au fost analizate, prin metoda criticismului retoric neo-aristotelic, 58 de discursuri pastorale ale celor trei ierarhi oratori – Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz (Teologul) și Ioan Gură de Aur (Hrisostom) –, și un număr de 29 de discursuri pastorale actuale rostite de ierarhi și clerici predicatori relevanți în catedralele de pe cuprinsul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. În total, numărul „artefactelor”, așa cum numește criticismul retoric neo-aristotelic discursurile propuse spre analiză, la care această teză face referire, este de 87. Având în vedere tradiția criticismului neo-aristotelic de a-și concentra atenția asupra oratoriei produse de personalități care influențează în mod substanțial temele publice, cât și efectul asupra auditoriului, selecția discursurilor pastorale contemporane s-a bazat pe două criterii: autoritatea deontică și/sau epistemică a oratorului și locul declamării discursului. Prin urmare, majoritatea discursurilor pastorale din cea de-a doua categorie aparțin clericilor ortodocși din treapta episcopilor sau arhiereilor – cea mai înaltă autoritatea sacramentală și bisericească dintr-o eparhie –, considerați a fi garanții păstrării nealterate a învățăturii de credință, iar o parte dintre discursuri aparține clericilor recunoscuți de auditoriu ca personalități culturale și predicatori renumiți. Din punct de vedere al întinderii cronologice și al delimitării teritoriale, toate discursurile pastorale din a doua categorie au fost rostite între anii 1991-2020 în catedralele mitropolitane, arhiepiscopale sau episcopale de pe cuprinsul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, care cuprinde patru entități sufragane: Arhiepiscopia Iașilor (județele Iași, Neamț și Botoșani), Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților (județul Suceava), Arhiepiscopia Romanului și Bacăului (județul Bacău) și Episcopia Hușilor (județul Vaslui). Am grupat majoritatea discursurilor din cele două categorii, folosind și un sistem de abrevieri, în cinci liste tematice: Discursuri pastorale la hirotonie sau înscăunare, Discursuri și pastorale pascale, Panegirice (și pareneze) pastorale, Discursuri pastorale de criză, Varia”.

La final, după citirea referatelor, sesiunea de întrebări și deliberare, comisia i-a acordat candidatului titlul de doctor în Științele comunicării.