Tinerii din Soci, în drumeţie pe Ceahlău şi la Sihla
Sâmbătă, 7 mai 2016, Parohia Sfinţii “Arhangheli Mihail şi Gavriil” din satul Soci, comuna Mirosloveşti, a organizat o drumeţie pentru 50 de tineri din comună.
Planul iniţial era să cucerească vârful Toaca de pe “Peon”, cum mai este numit Muntele Ceahlău, datorită cuviosului Peon Sihastrul, care a pustnicit aici în secolele XV-XVI. Vremea neprielnică a oprit însă avântul tinerilor la Cabana Fântânele. S-au luptat cu ceaţa, au învins noroiul şi... s-au bătut cu zăpadă proaspătă! Fără a se demoraliza din cauza frigului sau a căzăturilor inevitabile, drumeţii s-au bucurat de peisajul oferit de piscul înceţoşat şi au coborât spre staţiune, reconfigurând traseul zilei.
Întrucât drumul de pe Ceahlău a fost scurt, nu a potolit setea de urcuş a tinerilor în forţă. Astfel, s-au îndreptat spre Peştera Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla, pentru a vedea locul în care aceasta s-a nevoit mulţi ani. Din timp în timp, păsările îi aduceau în ciocurile lor fărâmituri de pâine, iar apă bea din scobitura stâncii din apropiere, care astăzi poartă numele de „Fântâna Sfintei Teodora“. Se spune că odată, năvălind turcii să prade mănăstirile şi satele, au ajuns până la Sihla, iar Sfânta Teodora s-a rugat lui Dumnezeu să o scape, să nu o descopere păgânii. În clipa aceea, s-a crăpat prin minune stânca din fundul peşterii, aşa cum se vede până astăzi, iar sfânta s-a adăpostit acolo. Liniştea şi încărcătura duhovnicească a locului i-au îndemnat pe tineri la rugăciune. Au cântat tropare, au aprins lumânări şi au ascultat toaca şi clopotele care anunţau slujba de seară în mănăstire.
Coborârea în tihnă a fost prilej de dialog, de cunoaştere şi de legare a prieteniilor. Jos, la Mănăstirea Sihăstria, tinerii au trecut pe la mormântul părintelui Cleopa. Se spune că cimitirul este teologia teologiilor. Acolo ai în faţă moartea şi, implicit, te gândeşti la viaţă. Brazii înalţi care străjuiesc cimitirul Sihăstriei aduc aminte de înălţare, de năzuinţa omului spre cer.
Soarele abia se mai întrezărea de după piscurile munţilor. Cu părere de rău pentru că ziua se apropia de final, tinerii s-au urcat în autocar şi au pornit către Soci. Pe drum, au dezvăluit impresiile călătoriei şi s-au îndreptat spre casă cu amintiri frumoase, întrebându-se care va fi următoarea aventură. (Ionuţ Corcaci, ATOR Iaşi)
