Tipografia „Albina” susţine un act jurnalistic care întreţine o formă de identitate locală

Arhiepiscopia Iaşilor

Tipografia „Albina” susţine un act jurnalistic care întreţine o formă de identitate locală

2016 a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti în Patriarhia Română. Este un prilej deosebit, aşadar, anul acesta, de a aduce un omagiu celor care au avut această nobilă îndeletnicire de tipograf. De-a lungul veacurilor, tipografia s-a constituit într-un atelier de prelucrare şi transmitere a cuvântului scris către o societate aflată mereu în nevoie de cultură şi spiritualitate care să genereze o identitate definitorie fiecărui veac. Capitala Moldovei se bucură de o frumoasă tradiţie în domeniul tipografic, iar astăzi, cei care practică această meserie sunt, în fond, părtaşi la ceea ce ne defineşte ca societate, în general. În bogata istorie a tiparului din Moldova se înscrie şi Tipografia „Albina” a Arhiepiscopiei Iaşilor, înfiinţată ca o premieră în activitatea tipografică a eparhiilor ortodoxe române, fiind prima rotativă de ziare a Bisericii Ortodoxe Române.

Tipografia „Albina” a Arhiepiscopiei Iaşilor a luat fiinţă la Iaşi în anul 2006, ca o necesitate apărută odată cu înfiinţarea „Ziarului Lumina” (Iaşi, februarie 2005). La propunerea regretatului jurnalist Florin Zamfirescu (1962-2010), director fondator al „Ziarului Lumina”, şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, s-au făcut demersurile pentru achiziţionarea de către Arhiepiscopia Iaşilor a unei tipografii proprii (rotativă Solna D25) şi a celorlalte utilaje (ramă de expus, maşină de developat plăci tipografice, ghilotină, maşină de balotat hârtia, maşină de coletat hârtia, maşină de capsat, motostivuitor şi transpaleţi, compresor, masă montaj, imprimante, computere şamd), necesare bunei desfăşurări a unui proces tipografic complet pe care-l presupune tipărirea de ziare (operaţiuni de machetare, pre-press, imprimare şi capsare).

„Ziarul Lumina”, primul cotidian tipărit la Tipografia „Albina”

O premieră pe atunci în activitatea tipografică a eparhiilor ortodoxe române, imprimeria de ziare „Albina” şi-a început efectiv activitatea în anul 2006, unde s-au tipărit, pentru început, „Ziarul Lumina”, cotidian în 16 pagini (dintre care 4 policrome), pe formatul tabloid (315x420 mm), 6 apariţii/săptămână, şi „Lumina de Duminică”, săptămânal în 16 pagini (dintre care 4 policrome), pe formatul berliner (315x480 mm), apariţie în ziua de duminică. Când necesităţile au solicitat-o (spre exemplu, la hramul Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi, actualitatea religioasă impunea realizarea unui număr suplimentar de pagini), „Ziarul Lumina” a putut fi tipărit şi în 20, 24 sau 32 de pagini. Ulterior, în vederea susţinerii din punct de vedere financiar a activităţii de tipărire a publicaţiilor „Lumina”, s-au tipărit şi alte periodice din presa laică, astfel că astăzi, la Tipografia „Albina” se tipăresc şi cotidiene de actualitate locală din judeţele Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui, Galaţi şi Brăila, pe lângă Ediţia de Moldova a „Ziarului Lumina”. Prin tipărirea acestor publicaţii locale, această tipografie manifestă, indirect, şi un mod de a susţine actul jurnalistic care se adresează, în ultimă instanţă, unor comunităţi care şi-ar pierde o formă de identitate, dacă n-ar mai exista aceste ziare locale consacrate.

„Oamenii de literă” care livrează informaţia la prima oră

Tipografia „Albina” a luat fiinţă în cadrul Sectorului Biserica şi societatea a Arhiepiscopiei Iaşilor, coordonat de pr. Constantin Sturzu, devenind din anul 2009, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, parte a Centrului Cultural Misionar Doxologia a Sectorului cultural şi comunicaţii media, alături de Editura Doxologia, Tipografia Doxologia şi Departamentul Media şi Comunicaţii. În primii doi ani de existenţă, activitatea de producţie a fost coordonată de diac. Ciprian Ignat, apoi, din iunie 2008 până în prezent, director de producţie al Tipografiei „Albina” este Lucian Marian Apopei.

De-a lungul anilor, în secţia de producţie au activat tipografi cu experienţă în domeniu, printre care îi amintim pe Dorel Răileanu, Petrea Ilaş,  Cristian Corduneanu sau Cristian Dumitriu, dar şi ucenici dornici de a deprinde această îndeletnicire nobilă de tipograf, precum Vlăduţ Fotică, Dragoş Stănică, Florin-Daniel Măriuţei, Bogdănel Mihăilă, Daniel Răileanu sau Emanuel Andrei Stoica.

Activitatea unui atelier de imprimare este destul de complexă, de aceea funcţionarea lui presupune, pe lângă deprinderile tipografice ale lucrătorilor în domeniu, şi abilităţi electro-mecanice, de operator PC, de informatician sau procesare grafică, determinate şi de faptul că arta tiparului s-a dezvoltat foarte mult de-a lungul anilor, în corelare cu actualizările din domeniul tehnicii în general, într-o societate în direcţia căreia produsele tipărite s-au îndreptat şi s-au reflectat. De aceea, astăzi, tipograful nu mai este doar un „om de literă”, denumit cândva „ispravnic de carte” sau „purtător de grijă”, ci şi un om al tehnicii şi al abilităţilor aflat într-o formare perpetuă care, pe segmentul tiparului de presă, se desfăşoară oarecum în contratimp. Programul de funcţionare al unei tipografii unde se imprimă publicaţii de informare, mai ales dacă vorbim de cotidiene, nu presupune timpi de repaus de câteva zile, nefiind prea indulgent nici cu timpii de aşteptare în decursul unei zile. Publicaţiile trebuie să aducă mereu ultimele noutăţi, analize, reportaje, anchete şamd la prima oră. Pentru că vrem să trăim într-o societate democratică, bine informată, unde totul este într-o continuă transformare şi creştere, iar dezvoltarea societăţii depinde nu doar de industria ţării, de problematica locurilor de muncă, ci şi de modul în care este informată societatea, rolul tipografiei de presă este esenţial. La Tipografia „Albina” acesta este completat şi de conştiinţa tipografului care ştie că „scris este că nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu” (Sfânta Evanghelie după Luca 4, 4).