Credincioşii din parohia Băcioiu, comuna Corbasca, Protopopiatul Sascut, judeţul Bacău, au avut bucuria de a participa sâmbătă, 22 februarie 2014, la Sfânta Liturghie arhierească, prilejuită de împlinirea unui an de când arhiepiscopul Adrian Hriţcu a plecat la Domnul. Slujba a fost oficiată în Biserica cu hramurile "Izvorul Tămăduirii" şi „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ din parohia Băcioiu de PS Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, de PS Ioachim Băcăuoanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, și de PS Ioan Casian de Vicina, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din America și Canada. "În ziua moșilor de iarnă, a fost bucurie mare în parohia Băcioiu. Satul a îmbrăcat haină de sărbătoare prin prezenţa celor trei ierarhi, înconjuraţi de un număr mare de preoţi şi diaconi. În cadrul slujbei, s-au pomenit toți cei trecuți la Domnul din cadrul comunității și în special de ctitorii bisericii din Băcioiu. Aici amintim pe arhiepiscopul Adrian Hriţcu și pe ieromonahul Calistrat Ifrim. Ne-am dorit ca această slujbă să fie misionară, unică în viața comunității, în sensul sensibilizării sufletelor în direcția păstrării și cultivării tradițiilor noastre ortodoxe, în special în ce privește pomenirea morților. După 1990, în Băcioiu și-a făcut simțită prezența fenomenul sectar, mulți credincioși părăsind Biserica, actualul preot al comunității, pr. Vasile Arun Spridon având sarcina de a readuce pe calea cea dreaptă pe cei rătăciți", a relatat pr. Ioan Negoiţă, protopop al Protopopiatului Sascut. La finalul Sfintei Liturghii, soborul de ierarhi și preoți s-a deplasat la Mănăstirea Pogleț, unde este înmormântat arhiepiscopul Adrian Hrițcu. La mormântul ierarhului s-a oficiat slujba Parastasului.

Arhiepiscopul Adrian Hriţcu, unul din ctitorii catedralei din Băcioiu

Biserica cu hramurile "Izvorul Tămăduirii" și "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din Băcioiu are dimensiunile unei adevărate catedrale, fiind, de departe, cea mai mare biserică ridicată pentru romi în cuprinsul țării noastre. Piatra de temelie a sfântului lăcaş a fost pusă pe 17 iulie 2010, de PS Ioachim Băcăuanul şi de vrednicul de pomenire arhiepiscop Adrian Hriţcu, la inițiativa părintelui Calistrat Ifrim, duhovnicul de atunci al Mănăstirii Pogleț. Lăcaşul de închinăciune s-a ridicat datorită sprijinului financiar oferit de vrednicul de pomenire arhiepiscop Adrian Hrițcu. Ampla lucrare de construcție a revenit părintelui Arsenie Voaideș, starețul Mănăstirii Berzunți, care a reușit să finalizeze acest proiect ce părea imposibil în urmă cu câțiva ani.

Arhiepiscopul Adrian, legat de slujirea comunităţii românilor din Europa Occidentală

IPS Adrian s-a născut la 22 februarie 1926, în localitatea Ştiubieni din judeţul Botoşani, primind la botez numele de Aurel. După absolvirea Şcolii de cântăreţi din Mănăstirea Neamţ (1940-1944), a urmat Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ (1948-1953) şi Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (1953-1957), studii de specializare la Facultatea de Teologie din Fribourg - Elveţia şi Institutul Ecumenic de la Bossey (1973). Pe 27 ianuarie 1974 a fost hirotonit întru arhiereu, ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor cu titlul „Botoşăneanul“, iar în 1982 a fost numit Arhiepiscop al Arhiepiscopiei misionare ortodoxe române pentru Europa Centrală şi Occidentală, cu sediul la Paris, pe care a păstorit-o până în anul 1992. A fost unul dintre principalii colaboratori ai mitropolitului Iustin Moisescu în vremuri foarte grele pentru Biserică, fiind un neîntrecut slujitor. A ocupat funcţia de exarh al mănăstirilor Arhiepiscopiei Iaşilor, în perioada când monahii erau obigaţi să părăsească aşezările monahale. Decretul 410 din 1959 l-a surprins pe IPS Adrian Hriţcu în funcţia de exarh. El a trăit împreună cu monahii şi monahiile din eparhie acest greu moment al despărţirii de mănăstirile din Moldova. A avut o foarte mare grijă faţă de satul natal, ajutând la construirea bisericii parohiei Ştiubieni, pe care a sfinţit-o. Ori de câte ori venea în România, poposea măcar pentru câteva ceasuri în parohia Ştiubieni şi la mănăstirile din judeţul Botoşani, cu precădere la Mănăstirea Vorona. Viaţa arhiepiscopului Adrian a fost legată timp de peste trei decenii de slujirea comunităţii românilor din Europa Occidentală. Această comunitate, în vremea comunismului, a fost foarte scindată şi învrăjbită, dar arhiepiscopul Adrian a avut curajul să o slujească. A pus temeliile multor comunităţi prin intermediul cărora românii au putut să se organizeze. Arhiepiscopul Adrian Hriţcu a plecat la Domnul pe 23 februarie 2013, la Mănăstirea Pogleţ din judeţul Bacău, unde și-a trăit ultimii ani din această viață.