Vrăjmaşul îţi aduce gânduri împotriva surorii cu scopul să aducă între voi tulburare, dar tu, prin mustrare de sine şi voind împăcarea, să îi zădărniceşti uneltirile. Ştiut lucru e, precum v-am mai scris, că vrăjmaşul nu încetează să vă aducă tulburare amândurora, arătând uneia neputinţele celeilalte, iar nu pe ale sale, ca să creadă fiecare în parte că are dreptate. Tu ştii că doar smerenia poate surpa toate puterile vrăjmaşului, iar dacă vă veţi încrede în dreptatea voastră, nu veţi putea dobândi pacea. Şi dacă e aşa, atunci care e rostul acestei dreptăţi?

(Sfântul Macarie de la Optina, Filocalia de la Optina, Editura Egumeniţa, Galaţi, 2009, p. 114)