Acasă la Sfântul Ardealului

Mormântul Părintelui Arsenie Boca de la Mănăstirea Prislop (Hunedoara) este loc de pelerinaj pentru mii de credincioşi, netrecând o zi fără ca vreun călător însetat de credinţă să nu şadă în faţa mormântului celui supranumit „Sfântul Ardealului“. La 29 septembrie se împlinesc 102 ani de la naşterea acestuia, astfel că Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei organizează, între 27 septembrie şi 3 octombrie, un pelerinaj cu titlul sugestiv „Pe urmele părintelui Arsenie Boca“.

„Dragostea lui Dumnezeu faţă de cel mai mare păcătos este mai mare decât dragostea celui mai mare sfânt faţă de Dumnezeu“; aceasta este doar una dintre zicerile cu care îşi întâmpina părintele Arsenie Boca fraţii întru credinţă, fie prin viu grai, în locurile pe unde le-a bătut cu piciorul şi cu inima, fie prin intermediul cărţilor sau al picturilor cu care a înfrumuseţat locurile de odihnă ale lui Dumnezeu. Ieromonah, teolog şi pictor, părintele Arsenie Boca a fost supranumit „Sfântul Ardealului“. În locurile unde el mergea, numeroşi oameni veneau să-l asculte, astfel că autorităţile comuniste l-au hărţuit şi l-au închis în mai multe rânduri.

A fost stareţ al Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus şi mai apoi al Mănăstirii Prislop, formându-se la Academia Teologică din Sibiu: „...în 1929 m-am înscris la Academia Teologică din Sibiu. În cursul teologiei mi-am vândut casa părintească spre a-mi putea continua studiile. Eram şi bursier. Mamei nu i-am cerut niciun ajutor şi nici nu mă înduram, întrucât era divorţată de tata iar eu eram dat tatii prin sentinţa de divorţ, ca fiind, pe baza meseriei, mai sigur că mă va da la şcoală. În timpul teologiei mi se lămurea frumuseţea chipului vieţuirii călugăreşti şi doream să mă instruiesc, pe cât puteam, mai temeinic, cu deosebire în latura mistică a vieţii“, scria la 17 iulie 1945 ieromonahul Arsenie Boca.

Talentul său nativ îl determină însă să urmeze şi Institutul de Arte Frumoase din Bucureşti: „Pictura mi-a lungit şcoala. Căci aflând Mitropolitul Nicolae Bălan că am talentul acesta, m-a trimis anul următor 1933/34 la Academia de Arte frumoase din Bucureşti, care am terminat-o în cinci ani“.

Pictează scena care îl reprezintă pe Mihai Viteazul de la Ateneul Român şi pictează biserica Drăgănescu, de lângă Bucureşti, supranumită Capela Sixtină a Orientului. O experienţă duhovnicească deosebită ce-i va marca drumul călugăriei are în timpul călătoriei la Muntele Athos: „Am terminat Belleartele cu bine, am făcut anul de practică, ce însă a fost mai scurt; am plecat, trimis de Mitropolitul Nicolae Bălan, în Sfântul Munte, ca să deprind călugăria de acolo...“, mai scria părintele Boca, în acelaşi an, 1945.

Un erudit, Arsenie Boca a scris numeroase cărţi, aducându-şi o contribuţie importantă la colecţia Filocalia, acesta ajutându-l pe părintele prof. Dumitru Stăniloae, fostul său profesor, la traducere, îi pune la dispoziţie documentele aduse din călătoria la Muntele Athos, reciteşte textele şi realizează coperta colecţiei.

Cuvintele părintelui Arsenie Boca, „veritabile mărgăritare duhovniceşti pe salba ortodoxiei“, au prins rădăcini în multe inimi care l-au căutat pentru mângâiere, fiindu-i recunoscător marelui îndrumător de suflete: „În mintea strâmbă şi lucrul drept se strâmbă“; „Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă“; „Un suflet trist este cu luminile stinse“; „Bobul lui se preschimbă în tăciune, iar el se crede grâu nedreptăţit“; „Mustrarea învinge, dar nu convinge“; „Dragostea lui Dumnezeu faţă de cel mai mare păcătos este mai mare decât dragostea celui mai mare sfânt faţă de Dumnezeu“.

Pe urmele Părintelui Arsenie Boca

Un prilej deosebit de a-i urma părintelui Arsenie Boca în locurile unde a creat şi a binecuvântat prin credinţă şi simplitate îl au credincioşii în perioada 27 septembrie-3 octombrie, când Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei organizează un pelerinaj intitulat sugestiv „Pe urmele părintelui Arsenie Boca“.

Călătoria spirituală organizată cu ocazia împlinirii a 102 ani de la naşterea părintelui Arsenie va cuprinde, printre alte obiective religioase şi culturale de o deosebită importanţă, şi două mănăstiri care poartă amprenta „Sfântului Ardealului“: Mănăstirea Prislop (Hunedoara), unde se odihneşte, şi Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, cu chilia săpată în stâncă şi izvorul de lângă lăcaşul sfânt.

Se va merge pe traseul Iaşi - Piatra Neamţ - Bicaz - Cheile Bicazului - Lacul Roşu - Gheorghieni - Pas Bucin - Praid - Sovata - Târgu Mureş - M-rea Recea (Ziua 1), vizitarea zonei Turda - Aiud - Teiuş - M-rea Râmeţ - Alba Iulia - Orăştie - Hunedoara (ziua 2), Hunedoara - Silvaşu de Sus - M-rea Prislop - Calan - Sebeş - Sibiu (ziua 3), Sibiu - Avrig - M-rea Sâmbăta de Sus - Făgăraş - Braşov - Predeal - M-rea Sinaia (ziua 4); Sinaia - Câmpina - castelul Iulia Haşdeu - Casa Memorială Nicolae Grigorescu - Ploieşti - M-rea Ghighiu - Biserica Drăgănescu (de lângă Bucureşti, pictată de părintele Arsenie Boca, supranumită „Capela Sixtină a Orientului“) - Bucureşti (ziua 5), în ziua a şasea se va face un tur al municipiului Bucureşti, iar în a şaptea zi se va face cale întoarsă spre Iaşi.

Preţul pelerinajului este de 850 lei/persoană, în această sumă fiind inclus transportul cu autocarul, cazarea 6 nopţi şi însoţitor de grup, urmând ca pelerinii să îşi asigure din fondurile proprii mesele, intrările la obiective şi alte cheltuieli personale.

Citește alte articole despre: Arsenie Boca, mormânt, Mănăstirea Prislop

De la același autor

Ultimele din categorie