Venit în Alexandria din Mănăstirea Cuviosului Sirida, la vârsta de 60 de ani, Sfântul Vitalie părea a fi un păcătos, căci intra în casele desfrânatelor. Dar el se ruga pentru toate și le plătea ca să nu păcătuiască în nopțile acelea, ci să se păstreze curate și să se odihnească, iar el stătea într-un colț al camerei lor. Unele dintre ele erau atrase de dragostea lui pentru Dumnezeu și începeau și ele să se roage. Altele chiar intrau în mănăstiri.

Sfântul nu voia însă ca oamenii să știe de lucrarea lui, iar când una dintre femei a spus că acesta vine acolo pentru rugăciune, Sfântul Vitalie s-a mâhnit, iar femeia s-a îndrăcit, încât nici una nu a mai îndrăznit apoi să îl laude. Căci el răbda ocările, pentru mântuire, iar în ziua în care un tânăr l-a plesnit, mustrându-l pentru presupusele sale păcate, sfântul i-a prorocit că își va lua plata pentru fapta sa.

Așadar, trecând Sfântul Vitalie la cele veșnice, tânărului care îl plesnise i s-a arătat diavolul, i-a dat o palmă și l-a posedat vreme de câteva ceasuri, până când bărbatul a alergat la chilia sfântului și i-a cerut iertare. Pe loc a fost tămăduit, dar Sfântul Vitalie nu mai răspundea, căci murise. Așa s-a descoperit de trecerea lui la cele veșnice, fiind îngropat cu cinste. Iar tânărul ce și-a ispășit pedeapsa a urmat exemplul sfântului, pășind pe calea monahală.