Ierarhul a slujit Sfânta Liturghie în biserica mănăstirii, prăznuind astfel, împreună cu mulţimea de credincioşi, sărbătoarea de hram a aşezării monahale. Din sobor au făcut parte şi pr. Aurel Goraş, protoiereu de Câmpulung, precum şi părintele protosinghel Nechifor Popescu de la Mănăstirea „Sfântul Dimitrie“.

 Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul „Theotokos“, format din  studenţi teologi de la Cluj, iar la slujbă a participat şi d-l Ilie Boncheş, primarul din Vatra Dornei.

„Putem birui cu adevărat în viaţă doar dacă avem dragoste şi dacă îi iertăm pe cei de lângă noi, chiar şi pe duşmani, după cum ne îndeamnă Mântuitorul. Sunt atâtea exemple în vieţile sfinţilor care ne arată ce înseamnă dragostea. Un exemplu ar fi şi următorul: două persoane erau învrăjbite, iar cearta lor era accentuată şi de faptul că mai mulţi răuvoitori mergeau la fiecare în parte şi le spuneau că cealaltă persoană a vorbit-o de rău. La un moment dat însă, un bun creştin a mers la una dintre cele două persoanele învrăjbite şi i-a spus că duşmanul ei a vorbit foarte frumos despre ea. Auzind acest lucru, respectiva persoană a mers la cel cu care era în vrăjmăşie şi i-a dus un dar. Văzând că persoana cu care era certat i-a adus un dar, respectivul a îmbrăţişat-o cu dragoste. De aici vedem cât bine poate face vorbirea de bine a aproapelui“, a spus ierarhul în cuvântul de învăţătură.

În cadrul slujbei arhiereşti, IPS Părinte Pimen l-a hirotonit întru diacon pe tânărul teolog Ilarion Argatu.

La final, ierarhul i-a vizitat pe toţi bătrânii imobilizaţi la pat aflaţi în grija aşezământului social al aşezării monahale.

Mănăstirea „Sfântul Dimitrie“ se află situată în municipiul  Vatra  Dornei, pe locul unui vechi aşezământ sihăstresc. Piatra de temelie a fost aşezată în 1997, iar târnosirea sfântului locaş s-a făcut la 7 decembrie 2003. Aşezământului monahal i s-a adăugat cu timpul şi un aşezământ social pentru îngrijirea persoanelor de vârstă a treia, ridicat sub auspiciile Fundaţiei Ciocăneşti - Bucovina. Cele 33 de persoane  în vârstă aflate în grija mănăstirii, majoritatea netransportabile, au asigurate toate condiţiile de cazare, masă, asistenţă medicală şi duhovnicească.