Cu această ocazie, părintele stareț a ținut să precizeze legătura dintre credință și cultură, adânc înrădăcinată în sufletul neamului nostru românesc, numindu-l pe poetul Mihai Eminescu „suflet al sufletului neamului nostru, poetul iubirii românești, glasul dorului românesc de desăvârșire”. Prin slujba Parastasului, a mai adăugat părintele, ne împlinim datoria de a cinsti memoria înaintașilor noștri. De aceea, „socotim că decizia luată în anul 2010, ca această zi, închinată zilei de naștere a lui Mihai Eminescu, să fie Ziua Culturii Române, este glasul poporului român, inspirat de glasul poetului său drag”.

Părintele stareț s-a adresat tuturor și, în special, dascălilor și oamenilor politici care, ca fii ai neamului, au o mai mare responsabilitate, îndemnând la întărirea Școlii, cea care ar trebui să tezaurizeze și să transmită tinerilor, copiilor și nu numai, sfânta moștenire a înaintașilor noștri. Părintele a întărit cele spuse prin câteva cuvinte care ni s-au păstrat de la Mihai Eminescu. Redăm în continuare unul dintre acestea: „Este caracteristica unei școli bune, ca în ea elevul să învețe mai mult decât i se predă, mai mult decât știe însuși profesorul”.

În continuare, după depunerea de coroane și jerbe la bustul lui Mihai Eminescu din incinta mănăstirii, a avut loc acordarea premiilor ediției a XXXIII-a a Festivalului Literar „Mihai Eminescu”.

Referindu-se la câștigătorii celor două premii, Neculai Barbă, vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, a vorbit despre importanța prețuirii oamenilor valoroși ai prezentului: „Ar trebui să prețuim aceste personalități nu numai după ce trec la cele veșnice, ci și în timpul vieții lor. Este mare lucru să fii prețuit la tine acasă. Vedem prea multe cazuri în care oamenii noștri de valoare sunt prețuiți mai mult în afară, decât la ei acasă. Încurajez în special pe tineri să-și prețuiască profesorii, părinții și bunicii, tot ce ne aduce Biserica. Măria Sa Mihai și Măria Sa Ștefan sunt cei care ne pot uni mai mult decât oricine altcineva. De aceea, propunem ca în 2 iulie, la 520 de ani de la trecerea la cele veșnice a Slăvitului Voievod, să organizăm un eveniment, să plecăm de la Suceava și să parcurgem drumul spre Putna, această poartă de intrare către veșnicie.”

Premiul Național pentru exegeză „Mihai Eminescu” i-a fost acordat scriitorului Constantin Cubleșan, din Cluj. Ca răspuns la Laudatio rostită de Adrian Dinu Rachieru, Constantin Cubleșan a trimis un mesaj despre Eminescu: „Acestui întemeietor mi-am consacrat o bună parte din viață, străduindu-mă să-l înțeleg și să-l explic altora. Așa că acest premiu nu este decât un alt fel de elogiu închinat poetului care ne reprezintă întru totul”.

Premiul „Aristocrat al Scrisului Bucovinean” i‑a revenit scriitorului Adrian Dinu Rachieru, născut în satul Soloneț din comuna bucovineană Todirești, în prezent profesor universitar la Timișoara. Laudatio a fost rostită de Simona Modreanu, directoarea Editurii Junimea, care a vorbit despre legătura acestuia cu spațiul natal: „Dincolo de toate domeniile stăpânite și parcurse cu egal interes de Adrian Dinu Rachieru, sufletul domniei sale a rămas legat de spațiul care i-a dat viață, dovadă și substanțialele cărți consacrate literaturii bucovinene (dar și basarabene). Hemisferele rănii neînchise a Bucovinei, despre care atât de convingător grăiește într-un recent volum, sunt cele între care se zbuciumă și spiritul său, în căutarea reașezării în sălașul natural. Titlul simbolic-nobiliar de «Aristocrat al scrisului bucovinean» vine să încununeze firesc fruntea unui om care nu a încetat nicio clipă să viseze solonețian. Și se spune – nu-i așa? – că ești acasă acolo unde ți-e sufletul și că ființezi în limba în care visezi.”

Festivalul literar „Mihai Eminescu” a debutat în anul 1991, fiind organizat de către Consiliul Județean Suceava, prin Centrul Cultural „Bucovina”, alături de alte instituții. În fiecare an premierea are loc la Mănăstirea Putna. (A consemnat Protos. Hrisostom Ciuciu)