La evenimentul aniversar, ce a avut loc în biserica parohială, a fost prezent primarul comunei Vânători, d-l Constantin Lupu, reprezentanţii Centrului Militar Zonal Iaşi, col. dr. Cezar Cobuz şi col. Cătălin Ţâru, numeroşi credincioşi, precum şi o parte din familia celui sărbătorit.

În cuvântul introductiv, pr. paroh Marius-Ionuţ Tabarcea a vorbit despre frumuseţea vieţii, dar şi despre bucuria de a fi contemporani cu oameni care au fost şi vor rămâne izvor de înţelepciune şi temelie „Atunci când un om împlineşte această frumoasă vârstă - şi nu vorbim numai de vârsta de 100 de ani, pentru că şi la 90 şi după 100 de ani viaţa este la fel de frumoasă - atunci când avem în mijlocul nostru un astfel de înaintaş, prezent încă în viaţa noastră, ne bucură acest lucru şi ne dorim să-I aducem mulţumire în primul rând lui Dumnezeu pentru că îl ţine în viaţă şi pentru că îl mângâie acum, la anii bătrâneţii când ştim cu toţii că mai apar tristeţea, singurătatea sau chiar suferinţa. Prezenţa lui moşâ Petrache aici, în biserică, nădăjduim să-i întărească speranţa şi credinţa în Dumnezeu, Cel care i-a dăruit această vârstă şi care îl va ocroti şi de acum înainte“.

După intonarea tradiţionalului „La mulţi ani“, pr. Marius-Ionuţ Tabarcea i-a dăruit sărbătoritului, din partea Parohiei Poieniţa, o diplomă, o icoană şi un buchet de flori.

Îndemnul venerabilului veteran: „Să fim mai buni unii cu alţii“

A urmat mesajul de felicitare din partea Armatei Române, rostit de col. dr. Cezar Cobuz, comandantul Centrului Militar Zonal Iaşi, pe care îl redăm în continuare: „Sacrificiul impune respect şi recunoştinţă. De asemenea, eroii devin legende pentru comunităţile în care trăiesc. În această sfântă zi de duminică, în acest loc sacru, suntem prezenţi pentru a omagia pe eroul în viaţă al localităţii Poieniţa, d-l plutonier adjutant principal în retragere Roşu Petru. Aş vrea să prezint câteva lucuri despre domnia sa, deşi mă aflu în premieră în satul dumneavoastră, dar în grija Centrului Militar Zonal Iaşi şi a domnului ministru al Apărării, Mircea Duşa, există o preocupare deosebită pentru situaţia veteranilor de război. Domnul Roşu Petru s-a născut pe 18 octombrie 1914 în localitatea Lespezi, judeţul Iaşi, a urmat şcoala de şapte clase în  comună, după care a urmat şcoala de oficianţi sanitari, cum i se spunea pe atunci, în Iaşi, meserie pe care a îmbrăţişat-o atât pe timpul războiului, cât şi după, mai bine de 50 de ani. Adevăratul sacrificiu începe cu declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial. Noi am luat la cunoştinţă de momentele dificile prin care aţi trecut în război, care pentru dumneavoastră au durat mai bine de patru ani, timp în care aţi fost mobilizat în cadrul Regimentului I Căi ferate, unitate operativă în timpul războiului. Domnule plutonier adjutant principal în retragere Roşu Petru, suntem onoraţi să fim alături de dumneavoastră şi de cei apropiaţi dumneavoastră la împlinirea frumoasei vârste de 100 de ani. Vă mulţumim pentru tot ceea ce aţi făcut pentru generaţiile care v-au urmat. Sunteţi un exemplu pentru ceea ce aţi realizat în viaţă în calitate de soldat şi gospodar al satului şi nu în ultimul rând ca soţ, tată, bunic, străbunic şi sfătuitor al acestor locuri. Suntem mândri de dumneavoastră şi vă urăm din suflet «La mulţi ani!»“.

Oficialul din cadrul Armatei i-a înmânat apoi sărbătoritului două diplome de excelenţă şi de merit din partea Ministerului Apărării, respectiv din partea Centrului Militar Zonal Iaşi.

Calde urări de sănătate şi „La mulţi ani“ i-au fost transmise în final şi de către primarul comunei Vănători, d-l Constantin Lupu, care i-a înmânat apoi din partea Primăriei şi a Consiliului Local placheta aniversară „Vârsta de Aur“ şi un cadou. Tot cu acest prilej s-a oficiat o slujbă de pomenire pentru mătuşa Mărgărinta, soţia mult iubită a lui moş Petrache, trecută la cele veşnice în urmă cu zece ani. Întâlnirea s-a încheiat în sunet de fanfară cu o masă festivă oferită de Primăria comunei Vânători, de la care nu a au lipsit tortul şi şampania.

Vizibil emoţionat de surprizele oferite, moş Petrache nu a ezitat să lăcrimeze. „Să fim mai buni unii cu alţii“, a fost unul din îndemnurile de final ale bătrânului. (Tudorel Rusu, pr. Marius-Ionuţ Tabarcea)