Zeci de persoane de pe ambele părți ale Prutului, elevi și studenți, tineri și vârstnici, militari în rezervă și în termen, cu flori și drapele în mâini, au luat parte la manifestările dedicate împlinirii a 106 ani de la reunificarea teritoriului istoric dintre Prut și Nistru cu Țara Mamă. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma „România Mare”. Evenimentul aniversar a debutat cu săvârșirea Sfintei Liturghii a Darurilor mai înainte sfințite pe un podium amenajat în curtea ansamblului parohial.

La momentul rânduit din slujbă, tânărul Ilie Maftei a fost hirotonit diacon, urmând ca în perioada următoare să primească Taina Preoției, fiind rânduit să slujească la Parohia Bozieni din Protopopiatul Săveni.

În cadrul Sfintei Liturghii, PS Atanasie de Bogdania a rostit un cuvânt de învățătură în care a afirmat că cel care îmbrățișează crucea știe să o prefacă din patimă în înviere:

Poporul nostru cu adevărat a fost binecuvântat cu Cruce. A fost binecuvântat cu durere, a fost binecuvântat cu suferință, dar a știut și a învățat de-a lungul secolelor o taină foarte mare, care ne este de folos și astăzi. Cel care îmbrățișează Crucea, știe să o prefacă din patimă în înviere, din durere, în har, din suferință, în binecuvântare. Acest lucru s-a întâmplat atunci când prima dintre provinciile istorice, la 27 martie 1918, a făcut un pas vrednic de laudă, care a rămas în inimile noastre, ale tuturor. Sfatul țării, în frunte cu Ion Inculeț și ceilalți membrii, cu președintele Pantelimon Halipa și toți cei pe care i-am și pomenit în această Sfântă și Dumnezeiască Liturghie printr-un scurt trisaghion, la ectenia întreită, au avut curajul să voteze unirea Basarabiei cu Țara Mamă. Au avut curajul să îmbrățișeze acea cruce despre care vă vorbeam eu, chiar dacă toate prognozele istorice arătau contrariul.

La final, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei i-a felicitat pe militarii care au apărat teritoriul Basarabiei în primăvara anului 1992, în timpul conflictului din Transnistria. Cu această ocazie, trei militari prezenți la eveniment au primit din partea chiriarhului ordine și distincții de vrednicie.

Suntem aici să-I mulțumim lui Dumnezeu pentru momentul de grație, 27 martie 1918. Preasfințitul Episcop Veniamin de la Cahul a citit la Sfânta Liturghie un pomelnic întreg de nume – sunt membrii sfatului țării pentru care ne-am rugat astăzi. Să le răsplătească Dumnezeu vizunea, curajul și credința pe care le-au avut atunci când au hotărât pentru poporul român din Basarabia, Moldova de Răsărit, cum era numită pe timpul Măriei Sale, Sfântul Ștefan, să se unească cu Țara Mamă. Și avem aici, în spate, biserica aceasta frumoasă. Tot teritoriul a fost proprietatea președintelui sfatului țării, Ion Inculeț, care din multul, din puținul lui, a zidit această biserică. Să rămână ca mulțumire lui Dumnezeu pentru viața lui. Iar noi suntem aici pentru a-i mulțumi”, a spus IPS Teofan la finalul Sfintei Liturghii.

Ca în fiecare an, militarii de la Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” au depus în numele reprezentanților oficialităților prezente coroane de flori la bustul semnatarului Unirii, aflat în curtea bisericii.

În continuare, clericii, autoritățile locale, precum și credincioșii prezenți la eveniment au participat la o slujbă de pomenire pentru sufletele celor care au votat Unirea Basarabiei cu România, la mormântul lui Ion C. Inculeț din incinta ctitoriei lui, BisericaSfântul Ioan Botezătorul”.

„De azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa, România”

Pe 27 martie, Sfatul Țării a votat prin vot nominal deschis în favoarea Unirii cu România, declarația Sfatului Țării menționând că: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa, România”.

Pentru Unirea Basarabiei cu România au votat 86 de membri ai Sfatului Țării, au fost 3 voturi contra și 36 de abțineri. În numele Sfatului Țării, Declarația Unirii a fost semnată de Ion Inculeț, președinte, Pantelimon Halippa, vicepreședinte și Ion Buzdugan, secretarul Sfatului Țării.