Am surprins, pe scurt, din cei 14 ani de patriarhat care s-au scurs, 14 fapte care vor rămâne în istorie.

1. Lansarea Centrului de Presă Basilica

Într-o lume asaltată de informație, Patriarhul Daniel a văzut prezența Bisericii Ortodoxe în peisajul mediatic românesc ca o necesitate primară. La mai puțin de o lună de la întronizare, în data de 27 octombrie 2007, Preafericirea Sa înființa Centrul de Presă Basilica, format din cinci componente: Radio Trinitas, Trinitas TV, publicațiile Lumina, Agenția de știri Basilica și Biroul de presă şi relații publice.

2. Înființarea Agenției de Pelerinaje

O altă noutate în Biserica Ortodoxă Română a venit ca răspuns la dorința credincioșilor de a nu face doar turism atunci când merg la locuri sfinte, ci pelerinaje, organizate de Biserică și ghidate de slujitorii ei. Astfel, a apărut, tot în 2007, Agenția de pelerinaje Basilica Travel.

3. 33 canonizări

Proclamarea canonizării primilor patru sfinți a avut loc la mai puțin de un an de la întronizare, respectiv în mai 2008. Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra si Vasile din Telciu au fost declarați public Sfinți Martiri și Mărturisitori Năsăudeni. Au urmat alte 29 de canonizări, până în prezent.

4. Reorganizarea și reconsolidarea Palatului Patriarhiei

Clădirea denumită astăzi Palatul Patriarhiei se află în proprietatea Patriarhiei Române din data de 6 decembrie 2010 și de atunci a fost reorganizată ca Centru de conferințe. Clădirea a fost construită de Statul Român, la începutul secolului 20, pe locul fostei săli a Adunării Deputaților de pe Dealul Mitropoliei. Acolo, în data de 24 ianuarie 1859, Adunarea electivă a Țării Românești, prezidată de Mitropolitul Nifon, a votat Actul Unirii Munteniei cu Moldova prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Române.

Monumentul istoric a beneficiat de ample lucrări de consolidare și restaurare, finanțate din fondurile Uniunii Europene, ale Guvernului României și ale Patriarhiei Române, în perioada martie 2014 – decembrie 2015. Astăzi este deschis și publicului larg pentru vizitare.

5. Sfântul și Marele Sinod

Contribuția Patriarhului Daniel la Sfântul și Marele Sinod din Creta (2016) a fost recunoscută și apreciată la nivelul întregii Ortodoxii. Sinodul nu a dat hotărâri dogmatice, ci recomandări practice cu caracter pastoral și misionar, care pot fi amendate sau îmbunătățite la nivelul unui alt Sinod al Bisericii Ortodoxe.

6. Sfințirea Catedralei Naționale

La 100 de ani de la Marea Unire din 1918, Părintele Patriarh Daniel a marcat îndeplinirea „mandatului primit de la înaintași” de a construi o Catedrală Națională. Sfințirea Catedralei a fost oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului și de Patriarhul Daniel în data de 25 noiembrie 2018.

7. Opera socială

Deși Catedrala Națională va rămâne o realizare de referință pentru Patriarhul Daniel, eforturi și mai mari s-au făcut pentru oamenii aflați în dificultate. Mai mult decât dublul costurilor pentru catedrală a investit Biserica în ultimii 14 ani pentru acte social-filantropice. În colaborare cu autoritățile, au fost înființate sute de instituții și derulate o mulțime de programe sociale pentru mii de români. Numai în 2020, suma investită de biserică în filantropie s-a ridicat la 38 de milioane de euro.

8. Vizite ale conducătorilor de Biserici Autocefale

Vizitele mai multor Întâistătători ortodocși la București în ultimii 14 ani arată bunele relații cu Bisericile surori dar și autoritatea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în lumea ortodoxă. Notabile sunt cele două vizite ale Patriarhului Ecumenic Bartolomeu (2010 și 2018), vizita Patriarhului Teodor al Alexandriei (2011), vizita Patriarhului Ioan al Antiohiei (2016), vizitele Patriarhului Teofil al Ierusalimului (2011 și 2018), vizita Patriarhului Kirill al Moscovei (2017), împreună cu Arhiepiscopul Anastasie al Albaniei (2017) și Mitropolitul Rastislav al Ținuturilor Cehie și Slovaciei.

9. Vizita Papei Francisc

Între evenimentele istorice din cei 14 ani de patriarhat va rămâne și vizita Papei Francisc în calitate de pelerin la Catedrala Națională (31 mai 2019). La plecarea din România, Papa Francisc a ținut să reamintească românilor prin intermediul presei: „Aveți un mare patriarh”.

10. Modificarea Statutului BOR

Sub conducerea Patriarhului Daniel, Sfântul Sinod a adus în perioada 2011-2019 mai multe modificări la Statul pentru Organizarea și Funcționarea Bisericii Ortodoxe Române. Acestea au fost publicate în Monitorul Oficial în data de 10 februarie 2020. 

11. Noi eparhii și parohii în diaspora

Migrarea masivă a românilor în Occidentul Europei, dar și pe alte meridiane ale lumii a determinat Biserica Ortodoxă Română să-și urmeze credincioșii. Sub conducerea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel au fost înființate în 2007 mai multe eparhii: Episcopia Australiei, Episcopia Spaniei şi Portugaliei, Episcopia Europei de Nord. Tot în ultimii ani, au fost fondate parohii românești în ţări mai îndepărtate, unde conaționalii noștri au ajuns în număr mai mare: Japonia, Siria, Africa de Sud, Dubai.

12. Alegerea de episcopi pentru scaunele vacante din Mitropolia Basarabiei

Grija pentru românii din diaspora nu a însemnat neglijarea celor din jurul granițelor. Un fapt istoric a fost alegerea, în 2018, a doi episcopi pentru scaunele episcopale vacante din Mitropolia Basarabiei: Episcopul Antonie de Bălți și Episcopul Veniamin al Basarabiei de Sud.

13. Promovarea și susținerea familiei naturale

O provocare notabilă în ultimii ani a fost pentru Biserică protejarea credincioșilor și a valorilor lor de noile ideologii care amenință mai ales morala creștină.

Patriarhul Daniel a îndemnat adesea la ocrotirea familiei naturale, a oferit în predicile sale sfaturi pentru părinți copii și tineri. Biserica a încurajat și susținut familiile aflate în dificultate prin diverse programe sociale și educative.

Referendumul pentru familie organizat în 2018 a oferit Bisericii noastre posibilitatea de a cunoaşte gradul de secularizare al societăţii româneşti de astăzi, precum şi principalele poziţionări din societate privind afirmarea şi apărarea valorilor morale bazate pe credinţa în Dumnezeu şi istoria bimilenară a poporului român. După invalidarea referendumului, Patriarhia a transmis că „un succes nedeplin ne cheamă la mai multă speranţă şi lucrare”.

14. Biserica în Pandemie

Biserica Ortodoxă Română s-a confruntat cu provocări noi în toată această perioadă. Dar, a răspuns „prezent” încă de la începutul crizei sanitare. În martie 2020, persoane venite din Italia erau deja plasate în carantină în spațiile mănăstirilor. Au urmat valuri de colecte ale Bisericii pentru aparatură medicală, sprijin pentru cei izolați, dar și rugăciune multă în comuniune la distanță, prin intermediul tehnologiei.

Izolarea, teama, negarea sau chiar revolta s-au transformat ușor-ușor în responsabilitate la nivel de comunități. Deși s-au confruntat cu restricții, boală și moarte, creștinii au învățat încă o dată că suferința ne face să înțelegem mai bine sensul profund al vieții.

Luptând cu efectele acestei epidemii, clericii au fost printre cei mai expuși la infectarea cu noul virus. În frunte cu Arhiepiscopul Pimen, mai mulți stareți, duhovnici și preoți de mir s-au mutat în Biserica Triumfătoare.

Cum va fi celebrată sărbătoarea oficială a Patriarhului

Ziua de 30 septembrie, data întronizării, este sărbătorea oficială a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

Cu acest prilej, joi dimineață va fi oficiată Sfânta Liturghie în Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul” al Reşedinţei Patriarhale, iar la ora 12.00, în Altarul de vară al Catedralei Patriarhale „Sfinţii Împărați Constantin și Elena”, slujba de Te Deum, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate în viața Bisericii Ortodoxe Române şi a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în cei 14 ani de slujire patriarhală.

Din cauza actualelor condiții restrictive create de pandemie, a numărului crescând de infectări ce au inclus capitala României în „scenariul roșu”, aniversarea întronizării Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române se va desfășura în acest an într-un cadru restrâns, doar cu participarea Preasfințiților Episcopi Vicari din București, a membrilor Permanenței Consiliului Național Bisericesc și a membrilor Permanenței Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Persoanele care doresc să transmită mesaje de felicitare se pot adresa Cabinetului patriarhal prin e-mail (cabinet.patriarhal@patriarhia.ro), fax (0040.21.406.71.62) sau prin expediere poștală (Str. Patriarhiei, nr. 2, RO-040161, sector 4, București).

Sursă text și foto: basilica.ro