La evenimentul de încheiere a manifestărilor aniversare a fost prezent și Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care a dăruit membrilor redacției revistei o icoană a Sfintei Cuvioase Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei. Ierarhul a fost însoțit la eveniment de Cătălin Jeckel, consilier al Sectorului Cultural şi Comunicaţii Media al Arhiepiscopiei Iaşilor.

În debutul evenimentului a fost proiectat un film documentar cu istoria revistei „Convorbiri literare” de la înființare și până în prezent, iar de-a lungul întâlnirii trupa de muzică veche „Trei Parale” a întreținut atmosfera de sărbătoare.

„150 de ani reprezintă un timp îndelungat pentru o instituție. Nădăjduim că următorii ani vor fi tot atât de bogați în conținut, căci aceste chipuri de autori care s-au derulat ca un șirag de mărgăritare în fața noastră ne-au arătat de ce au fost în stare românii la sfârșitul veacului XIX și în secolul XX. Sperăm ca această fervoare și adâncime intelectuală să nu se piardă în generațiile care vor urma”, a subliniat în cuvântul rostit cu această ocazie IPS Părinte Teofan.

Seara s-a încheiat cu acordarea Premiilor anuale „Convorbiri literare” de către redactorul-șef al revistei, scriitorul Cassian Maria Spiridon. Anul acesta au fost acordate și două noi premii: Premiul „Iacob Negruzzi” pentru cea mai bună revistă literar-culturală și Premiul Național „Titu Maiorescu” pentru critică literară, ce a fost înmânat lui Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România, numit cel mai mare critic literar român postbelic.

Revista în care au publicat Eminescu, Creangă, Caragiale

„Convorbiri literare” este o revistă literară lunară care apare la Iași. În primul număr al revistei, Iacob Negruzzi preciza că: „Sub numele de «Convorbiri Literare» va apare la doue septemâni o revistă în formatul stinsei «România Literară»”. Revista a fost organul de presă al Societății literare Junimea. Primul număr a apărut la 1 martie 1867, la Iași, unde revista a funcționat până în 1886. Între 1886 și 1944 apare la București, avându-l ca redactor pe Iacob Negruzzi, care predă apoi conducerea unui comitet format din foști elevi ai lui Titu Maiorescu: Mihail Dragomirescu, Simion Mehedinți, P. P. Negulescu, Rădulescu-Motru.

Printre colaboratori s-au numărat Mihai Eminescu, care publică aici majoritatea poeziilor sale; Ion Creangă, care „subpublică” primele trei părți din „Amintiri” și o serie de povești; Ion Luca Caragiale, care „subpublică” majoritatea comediilor sale; Ioan Slavici, care publică nuvele și povești; Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Panait Cerna, Octavian Goga, Dinu Zamfirescu, I. Al. Brătescu Voinești și alți scriitori reprezentativi ai vremii. Publicația se va bucura de cel mai înalt prestigiu din literatura română, ea impunând, încă de la apariția, o direcție nouă, modernă, întregii noastre culturi, definindu-se prin spiritul ei etic și sentimentul valorii estetice. Noua serie a revistei „Convorbiri literare” apare din ianuarie 1996 la Iași, lunar, la fiecare 20 ale lunii, în format tabloid (30×45 cm), cu 48 de pagini, din care 8 în policromie, având ca editor Uniunea Scriitorilor din România.

Revista apare de la 1 ianuarie 2002 în format 19×26,5 cm (păstrînd dimensiunile primului număr apărut în 1867), cu 160 de pagini și cu un supliment de poezie. De la 1 ianuarie 2008 numărul paginilor crește la 200, așa cum apare și în prezent. În fiecare an, la „Zilele Revistei Convorbiri literare”, manifestări care se desfășoară de regulă la sfîrșitul lunii aprilie, se tipărește Antologia celor 12 suplimente de poezie apărute în anul precedent. Redactor-șef este în prezent Cassian Maria Spiridon.