150 de ani de la trecerea în veșnicie a Sfântului Andrei Șaguna, reorganizatorul vieții bisericești din Transilvania

Documentar

150 de ani de la trecerea în veșnicie a Sfântului Andrei Șaguna, reorganizatorul vieții bisericești din Transilvania

    • 150 de ani de la trecerea în veșnicie a Sfântului Andrei Șaguna, reorganizatorul vieții bisericești din Transilvania
      Icoană cu Sfântul Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei / Foto: mitropolia-ardealului.ro

      Icoană cu Sfântul Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei / Foto: mitropolia-ardealului.ro

Sfântul Ierarh Andrei Șaguna este o personalitate emblematică pentru Biserica Ortodoxă din Transilvania secolului 19. În pofida greutăților vremii, sfântul a contribuit semnificativ la viața culturală, socială și eclesială a românilor transilvăneni. Pe 28 iunie 2023 se împlinesc 150 de ani de la trecerea în veșnicie a eruditului ierarh.

Anastasie Șaguna s-a născut pe 20 decembrie 1808 în Mișcolț, un oraș din nordul Ungariei, în familia unui negustor român.

Școala gimnazială a urmat-o în orașul natal, iar liceul și studiile universitare în filosofie și drept le-a continuat la Universitatea din Pesta. A studiat teologia ortodoxă la Vârșeț, unde în prezent se află sediul Episcopiei Daciei Felix.

În iunie 1846, Mitropolitul sârb Iosif Raiacici de la Carloviț l-a numit pe Andrei Șaguna vicar general al Episcopiei Ortodoxe a Transilvaniei. Un an mai târziu a fost ales de Sinodul protopopilor eparhiei între cei trei candidați pentru scaunul episcopal, dintre care trebuia să aleagă împăratul Austriei. Andrei Șaguna a fost ales de împărat și hirotonit arhiereu la Carloviț în 1848.

Primii ani ca arhiereu au însemnat începerea demersurilor pentru reînființarea Mitropoliei Transilvaniei, desființată în 1701, și separarea Bisericii Române de cea Sârbă.

Demersurile au continuat până în decembrie 1864 când a fost aprobată reînființarea Mitropoliei Ortodoxe române a Transilvaniei, iar Andrei Șaguna a fost numit mitropolit.

Biserica Ortodoxă română a Transilvaniei, fiind autonomă față de Biserica sârbă, avea nevoie de un statut după care să se coordoneze.

În anul 1868, Mitropolitul Andrei Șaguna a convocat Congresul național bisericesc al românilor din Transilvania, care a aprobat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe din Transilvania, promulgat de împărat pe 28 mai 1869. Principiile fundamentale ale Statutului erau autonomia și sinodalitatea.

Autonomia presupunea conducerea Bisericii de ea însăși, prin reprezentanții săi, fiind astfel apărată de amestecul politic. Sinodalitatea însemna colaborarea dintre clerici (1/3) și mireni (2/3) în toate chestiunile de conducere, încât Biserica era păzită de orice încercare a absolutismului ierarhic.

Statutul Sfântului Andrei Șaguna a stat la baza legilor de organizare a întregii Biserici Ortodoxe Române, formulate în 1925 și 1948.

Mitropolitul Andrei Șaguna a dezvoltat învățământul poporal care presupunea ca fiecare parohie să aibă școală. De asemenea, preoții din parohiile de la sate aveau datoria de a organiza cursuri serale prin care să îi alfabetizeze pe țărani.

La finalul păstoririi sale, în Mitropolia Transilvaniei erau 760 de școli poporale, mai bine de jumătate fiind înființate în timpul cât a fost mitropolit. Ierarhul s-a îngrijit și de materialele școlare prin îndemnarea mai multor oameni de cultură de a scrie manuale pentru instituțiile de învățământ ale Bisericii.

Mitropolitul Andrei Șaguna își propusese să înființeze mai multe școli superioare, însă autoritățile statale i-au permis să înființeze doar două, un gimnaziu la Brașov și unul la Brad.

Încă de la numirea sa ca vicar, a ridicat standardele de educare a viitorilor clerici, durata cursurilor teologice a fost ridicată de la șase luni la un an, erau acceptați doar absolvenți de gimnaziu cu bacalaureat, iar viitorii preoți trebuiau ca mai întâi să predea în școală.

O realizare de mare însemnătate a lui Andrei Șaguna pe plan cultural o constituie Telegraful Român, gazetă politică, industrială, comercială și literară cu apariție neîntreruptă din 1853 până în prezent.

Andrei Șaguna a adus o contribuție semnificativă la înființarea Asociației transilvane pentru cultura și literatura română (ASTRA), iar  în anul 1861 a fost ales președinte al acesteia.

A avut o activitate editorială bogată publicând mai multe manuale și cărți pentru studenții teologi și pentru preoți, precum: Elementele dreptului canonic, Compendiu de drept canonic, Enhiridion sau carte manuală de canoane cu comentarii, Istoria Bisericii ortodoxe universale, Manual de studiu pastoral și altele.

Mitropolitul Andrei Șaguna a trecut la viața veșnică pe 28 iunie 1873, fiind înmormântat lângă biserica mare din Rășinari. Ierarh erudit și om smerit, a lăsat prin testament să fie înmomântat de un singur preot, fără predică.

Întreaga sa avere a rămas Arhiepiscopiei Sibiului pentru scopuri bisericești, școlare și filantropice, după cum notează Pr. Prof. Mircea Păcurariu în Manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Române.

Mitropolitul Andrei Șaguna a fost canonizat în anul 2011 de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, fiind cinstit pe 30 noiembrie, odată cu Sfântul Apostol Andrei.

Sursa: basilica.ro

Citește despre: