Ziua Internaţională a Limbii Materne a fost sărbătorită în fiecare an începând din februarie 2000, ca urmare a adoptării Rezoluţiei 37 în cadrul celei de-a treizecea sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO, din noiembrie 1999.

Potrivit www.unesco.org, se estimează că, în cazul în care nu se acţionează în acest sens, jumătate din cele 6.000 de limbi vorbite astăzi vor dispărea până la sfârşitul acestui secol. Odată cu dispariţia limbilor şi a documentelor nescrise, omenirea va pierde nu numai o bogăţie culturală, dar şi importante cunoştinţe milenare încorporate în limbile indigene.

Atunci când limbile se estompează, la fel se întâmplă şi cu bogăţia diversităţii culturale la nivel mondial. Oportunităţile, tradiţiile, memoria, modurile unice de gândire şi expresie - resurse valoroase pentru asigurarea unui viitor mai bun - sunt, de asemenea, pierdute odată cu pierderea unei limbi, se menţionează pe site-ul Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Amintim, în acest context, efortul incomensurabil al Sfântului Ierarh Dosoftei, cel care a trecut la publicarea primelor cărți de slujbă traduse în limba română. El este și primul ierarh moldovean care a pus bazele îndelungatului și dificilului proces de pătrundere a limbii române în Biserică, convins că „cel ce grăiește în limbă (neînțeleasă de popor) pre sine se zideaște; iară cela ce spune de-nțăles, besearică zidiaște”.

Sfântul Sinod al Bisericii noastre a hotărât, în iulie 2005, ca Ierarhul Dosoftei să fie trecut în rândul sfinților, pentru „viața pilduitoare, evlavia sa călugărească și înțelepciunea sa sfântă, în tâlcuirea cuvântului lui Dumnezeu, pentru luminarea slujitorilor sfintelor altare și a poporului credincios, precum și păstrarea dreptei credințe”, după cum menționează chiar Tomosul oficial de canonizare.