69 de ani de la trecerea în veşnicie a Patriarhului Nicodim Munteanu
În data 27 februarie 1948, trecea la cele veșnice al doilea patriarh al României, Nicodim Munteanu. Ierarhul fost înmormântat în Catedrala patriarhală alături de predecesorul său, Patriarhul Miron Cristea.
Ca Întâistătător al Bisericii noastre a fost intronizat în anul 1939, păstorind credincioșii într-o epocă de mari tulburări politice și sociale. Patriarhul Nicodim s-a născut la 6 decembrie 1864, în Pipirig, jud. Neamţ, dintr-o familie de ţărani credincioşi, la botez primind numele Nicolae.
A urmat şcoala primară în satul natal, Seminarul „Veniamin” din laşi, apoi Academia duhovnicească din Kiev. De tânăr, a intrat ca frate de mănăstire la schitul Pocrov. În anul 1894 a fost tuns în monahism la Mănăstirea Neamţ cu numele Nicodim, apoi a fost hirotonit ierodiacon la Iaşi şi, în 1896, ieromonah.
Datorită pregătirii sale deosebite a împlinit diferite slujiri:
- 1895 - predicator la Catedrala mitropolitană din laşi,
- 1898 -1902 arhimandrit şi vicar administrativ al Mitropoliei Moldovei,
- 1902 - 1909 vicar administrativ al Eparhiei Dunării de Jos,
- 1908 -1909 director al Seminarului „Sfântul Andrei” din Galaţi.
- În anul 1909 a fost ales Arhiereu vicar al Mitropoliei Moldovei, cu titlul Băcăuanul.
În perioada 1912 – 1923 a fost episcop eparhiot la Huşi, retrăgându-se din scaunul chiriarhal în data de 31 decembrie 1923. Între 1924-1935 a fost stareţ al Mănăstirii Neamţ, iar în 1935 a fost ales Mitropolit al Moldovei.
În timpul arhipăstoriirii sale a ridicat la Neamţ un palat mitropolitan, dar şi actuala clădire a Seminarului Teologic de lângă mănăstire. Totodată, a refăcut tipografia de la Mănăstirea Neamţ, unde au fost tipărite numeroase cărţi bisericeşti.
În data de 30 iunie 1939 a fost ales Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Sursa: basilica.ro
