„Dacă vă doriţi să fiţi liberi, aflaţi mai întâi ce înseamnă libertatea“

10 Noiembrie 2012 00:51 Maria Burlă Arhiepiscopia Iaşilor

Joi, 8 noiembrie 2012, Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR) - filiala Iaşi a organizat în sala T17 a Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi conferinţa cu titlul „Maestru şi discipol în Filocalia. Elemente dintr-o pedagogie uitată“. Prelegerea a fost susţinută de diac. Nicolae Hulpoi, directorul Doxologia Media din cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

În deschidere, diac. Nicolae Hulpoi a precizat că, în ciuda afirmaţiei din titlul conferinţei, pedagogia Filocaliei, pentru trăitorii din Biserică, pentru oamenii duhovniceşti, nu este deloc uitată. Termenii magistru şi discipol desemnează în Filocalia pe ucenic şi pe părintele duhovnicesc. Totuşi, părintele Dumitru Stăniloae, traducătorul în limba română a Filocaliei, foloseşte şi termenii de magistru şi discipol atunci când descrie relaţia pedagogică dintre ucenic şi părintele duhovnicesc.

Realizând o incursiune istorică, aflăm că Filocalia este o colecţie de texte redactate în intervalul cuprins între veacurile al IV-lea şi al XIV-lea ce au fost reunite la sfârşitul secolului al XVIII-lea (tipărită prima dată în 1782, la Veneţia, sub conducerea Sfântului Nicodim Aghioritul). Ideea alcătuirii acestei colecţii îi aparţine însă Sfântului Paisie de la Neamţ.

Sfântul Nicodim Aghioritul precizează că aceste texte nu se adresează doar monahilor, ci trebuie să fie aduse la cunoştinţa publicului larg, sesizând în ele, pe lângă valoarea teologică, un imens potenţial pedagogic.

Diac. Nicolae Hulpoi precizează că în pedagogia laică nu vom întâlni termenii specifici pedagogiei filocalice, precum ascultare şi tăierea voii, explicând valoarea educaţională excepţională a acestor principii. În plus, în manualele standard de pedagogie nu există nici o referire la vreunul dintre cei 35 de autori incluşi în colecţia Filocalia, ceea ce, în opinia sa, este o mare pierdere.

„Dacă în tratatele de pedagogie sunt cuprinse texte teoretice cu privire la educaţia din perspectivă creştină, apelându-se, cel mai adesea, la opere ale Sfântului Ioan Hrisostom, Vasile cel Mare ori ale Fericitului Augustin, în Filocalia este surprinsă şcoala ca atare, aşa cum a funcţionat ea în «laboratoarele duhovniceşti» - mănăstirile. Filocalia nu este un tratat sistematic. Părinţii Filocaliei n-au scris pentru posteritate, ei n-au scris ca să placă cuiva, cum se scrie în ziua de astăzi, ci au scris ceea ce li s-a părut lor relevant. De obicei venea un ucenic şi întreba: «Avva, cum e cu acest lucru?» Şi avva îi spunea un cuvânt ori îi trimitea o scrisoare, dacă era la o distanţă mai mare. În acest fel a ajuns la noi acest tezaur teologic, mistic, duhovnicesc, dar şi pedagogic“, a afirmat diac. Nicolae Hulpoi.

„Noi, în limba română, avem una dintre cele mai bune traduceri ale Filocaliei, apreciate la nivel internaţional, în special în lumea ortodoxă, pe de o parte datorită calităţii teologice a textului tradus, dar şi a notelor traducătorului. Practic, părintele Stăniloae a scris încă o Filocalie în notele de subsol, iar acest lucru este un mare ajutor pentru cititorul de astăzi, oferind explicaţii unor fraze care, altfel, ar putea fi expuse riscului înţelegerii greşite“, a mai precizat diac. Nicolae Hulpoi. 

Opera lui Dostoievski s-a hrănit din Filocalia; Fraţii Karamazov, Idiotul, Demonii conţin trimiteri clare la anumite idei şi concepte din opera Părinţilor filocalici. 

În încheiere, diac. Nicolae Hulpoi  i-a îndemnat pe cei prezenţi să citească volumele din această colecţie. „Sufletele tinerilor sunt adesea inflexibile şi impetuoase. Însă, dacă vă pasă formarea voastră, dacă doriţi repere în viaţa voastră, dacă vrei să ştiţi de ce un lucru stă aşa şi nu altfel, pe ce se întemeiază adevărul, pe ce se întemeiază o conduită, Filocalia este cel mai bun răspuns. Dacă vă doriţi să fiţi liberi, aflaţi mai întâi ce înseamnă libertatea, citind Filocalia“, a concluzionat directorul Doxologia Media. Diac. Nicolae Hulpoi este licenţiat al Facultăţii de Teologie Ortodoxă, doctor în Ştiinţele Educaţiei, cu teza „Discipolat şi formare experienţială la autorii filocalici. Elemente pentru un model paideic relevant pentru omul contemporan“.

De la același autor

Ultimele din categorie