Deci, viaţa în Hristos este un proces de schimbare şi sporire în acelaşi timp, hrănit de harul dumnezeiesc şi întemeiat pe pocăinţă, pentru că trebuie să ajungem la măsura lui Hristos, devenind fii responsabili ai Bisericii (adevăraţi ucenici), nu numai primind în dar ci şi fiind capabili şi doritori să dăruim. Căci ucenicul care este un adevărat luptător creştin, nu-şi slăbeşte vigilenţa şi nu-şi află liniştea nici măcar atunci când gustă cu anticipare din binecuvântările veşnice, care i-ar putea fi dăruite încă din viaţă.

(Ieromonahul Serafim Rose, Ortodoxia şi religia viitorului, traducere de Mihaela Grosu, FEP tipografia centrala Cartea Moldovei, Chişinău, 1995, p. 231)