ucenic

„Dacă aia nu puteţi, aia nu vreţi, ce să vă fac? Trebuie rugăciuni!” – Sfântul Antonie cel Mare

Au venit fraţii la avva Antonie, zicând: „Spune-ne un cuvânt prin care să ne mântuim!”.

Sfântul Ierarh Nifon, patriarhul care a îngrijit cu smerenie catârii Mănăstirii Dionisiu

După puţin timp, Sfântul Nifon Patriarhul şi-a luat ucenicul şi au plecat în taină de la Vatopedu la Dionisiu, mănăstirea sa din tinereţe, fără a fi cunoscut şi a spune cuiva cine este. După obiceiul acestei mănăstiri, fiecare monah nou venit trebuia să facă un timp ascultare la catâri şi să aducă cu ei lemne din pădure. Sfântul Nifon a făcut această ascultare cu smerenie şi dragoste, până când l-a descoperit Dumnezeu întregii obşti în chip minunat.

„Părintele Sofian era ca o petală, bun ca mierea, un om îndumnezeit”

„A fost, cum zice Sfântul Apostol Pavel, «dumnezeu după har». Era și el om, dar era îndumnezeit, în sensul că a răbdat extraordinar de mult. Era un om atât de mare și atât de discret! Și făcea un efort imens în munca sa. Știu că, în perioada în care eram eu la București, el picta biserica Radu Vodă. Slujea dimineața la Liturghie apoi se urca pe schelă și stătea ore întregi”, își amintește stavrofora Mihaela Stroescu, stareța Mănăstirii Miclăușeni, cea care i-a fost ucenică. Vă invit să lecturați o evocare a celui care a fost și pictor de suflete.

Osteneala și primejdia povățuirii sufletelor

Nu este deloc ușor să ții în frâu un cal sau un alt animal, dar oamenii, cu a lor personalitate infinit de variată și răutate deliberată, sunt cu mult mai nesupuși.

Sihaştrii Iosif, Partenie şi Pavel, întemeietorii Mănăstirii Sihăstria

Făcând priveghere de toată noaptea şi alegând locul pentru biserică, au pus icoana Maicii Domnului într-un brad şi, îngenunchind în faţa ei, i-au cerut ajutor şi binecuvântare de începerea lucrului. Apoi s-au rugat Preasfintei Fecioare să fie ocrotitoarea acestui sfânt lăcaş şi a tuturor sihaştrilor ce se vor nevoi aici în plăcere de Dumnezeu, izbăvindu-i cu rugăciunile ei de foc, de primejdie, de dezbinare şi de toate ispitele diavolului.

Grijă la cum ne privim duhovnicul!

Să nu primim nici idealizările astea pe care le avem în euforia noastră: „Vai, ce barbă are părintele!”, „Vai, ce tras e la fa­ță!”, „Vai, cum tace părintele!”, „Vai, da părintele cum mi-a zis, s-a și întâmplat!”.

Arhidiaconul Varlaam Arghirescu – părintele milostiv al elevilor şi copiilor săraci

Urmând exemplul marelui mitropolit Iosif, el împărţea totul la săraci, la văduve şi la elevi. Salariul nu-i ajungea niciodată. De aceea mereu se împrumuta. Cea mai mare milostenie o făcea însă cu elevii şi studenţii săraci din Iaşi. Zilnic veneau la bătrânul, ca la un adevărat părinte duhovnicesc, şi-i cereau bani pentru taxă, pentru cărţi, pentru gazdă. 

Prin iubire dovedim că suntem urmași ai lui Hristos

Cei care stăruie în mândrie și care socotesc că Îl pot avea pe Dumnezeu pe degeaba, fără ca cenușa dragostei să fie depusă pe inima lor, sunt îngropați de cuvântul care zice: „Și de aș avea atâta credință încât să mut și munții, dar dragoste nu am, nimic nu sunt”.

Taina cuvântului primit și taina persoanei

Cuvântul Bătrânului poate fi înțeles și lucrat doar de cel căruia i s-a dat, el nu trebuie discutat cu alții, nici comparat.

Minuni ale Sfântului Cosma Etolianul (III)

Multe femei sterpe, după ce s-au închinat la mormântului Sfântului şi au luat de acolo puţin pământ, în scurtă vreme au devenit mame.

Pagini