ucenic

Mitropolitul Grigorie Roşca, făclie nestinsă a Voroneţului şi a Moldovei

Monahii de la Voroneţ, cu binecuvântarea Mitropolitului Grigorie, ajungeau până în Maramureş şi în toată Transilvania, ducând şi aducând manuscrise dintr-o parte în alta. Datorită acestui ierarh şi ucenicilor lui, s-au păstrat şi copiat aici două din cele mai vechi manuscrise româneşti, Codicele Voroneţian şi Psaltirea Voroneţiană. Tot la porunca lui s-a copiat în anul 1551 pentru Mănăstirea Voroneţ un Tetraevangheliar, „cu cheltuiala arhiepiscopului Grigorie, mitropolitul Sucevei, cu mâna mult păcătosului diacon Mihail”.

Ce trebuie să înveţe duhovnicul pe ucenicul său?

Să aleagă, să hotărască. Să aleagă şi să hotărască să trăiască întotdeauna pe Dumnezeu, să-L simtă. Înainte de toate însă, Stareţul trebuie să-l înveţe pe ucenicul său să practice şi să trăiască Rugăciunea lui Iisus.

Dezlegarea sau formula Tainei Mărturisirii

Rostirea formulei de dezlegare este momentul în care Taina Mărturisirii se împlinește, momentul în care în viața penitentului se produce o schimbare profundă. Hristos iartă „cu îndurările iubirii sale de oameni”, iar cel iertat redevine „fiul iubirii”, ucenicul iubit care își reazemă neputințele, dar și nădejdile, pe pieptul lui Hristos, „nădejdea noastră”. Când se rostesc cuvintele „te iert și te dezleg”, pentru cel care s-a mărturisit începe o nouă viață în Hristos, cu Hristos, în har și libertate. Această nouă stare cere și un nou mod de viață.
Fără de smerenie, ascultare și dragoste nu putem fi adevăraţi ucenici ai lui Hristos.

Duhovnicul este omul prin care lucrează Duhul lui Dumnezeu

Duhovnicul este omul Duhului, persoana prin care lucrează Duhul lui Dumnezeu, însă lucrează asupra celorlalți atâta vreme cât mai întâi este viu și lucrător în viața lui. El devine om duhovnicesc printr-o muncă asiduă, prin efort continuu și prin modelarea propriei persoane în lumina poruncilor lui Dumnezeu, care sunt sfinte și sfințitoare.

Cum s-a „vindecat” de neascultare Monahul Gherasim Ilie

Pe când era ucenic la Schimonahul Paisie în Schitul Cozancea, l-a trimis bătrânul la o ascultare. Fratele Gheorghe, însă, umblând după sfatul minţii sale, a intrat în chilie şi a lăsat pe masă această scrisoare: „Iartă-mă, părinte Paisie, eu am plecat în pădure pentru cinci zile, să mă pocăiesc”. Mai târziu, citind bătrânul scrisoarea, zise: „Acest lucru este din ispita diavolului şi nu-i va fi de folos, că este fără binecuvântare!”.

Unul dintre cele mai mari daruri este să cunoaştem voia lui Dumnezeu

Când primim un cuvânt de la părintele nostru şi ne „ascuţim” auzul pentru a-l prinde cu credinţă, atunci Dumnezeu ne dă ceea ce ne este de trebuinţă ca să ne tămăduim duhovniceşte. Dar vindecarea depinde de ascultare şi de cunoaşterea „limbii lui Dumnezeu”.

„Să vină toate, numai să dobândesc pe Hristos!”

Să vină peste mine foc şi cruce, haite de fiare, tăierea cărnii, împărţirea trupului... Să vină toate, numai să dobândesc pe Hristos!

Duhovnicul și penitentul în scaunul mărturisirii

Mărturisirea constă dintr-un dialog între duhovnic și penitent, dialog ce debutează cu întrebări care-l ajută pe duhovnic la conturarea personalității civile, religioase și morale a penitentului. Duhovnicului i se cere multă răbdare pentru a putea ancora în veșnicie pe cel care se mărturisește, pentru că ceea ce dezleagă preotul străbate cerurile și intră în memoria veșniciei.

Cuviosul Efrem Ieroschimonahul, egumen al Mănăstirii Voroneţ

După anul 1480, egumenul Misail, retrăgându-se la linişte, a încredinţat obştea Mănăstirii Voroneţ ieroschimonahului Efrem. Timp de aproape zece ani, noul egumen a povăţuit cu multă pricepere această aleasă sihăstrie, îndemnând, sfătuind şi făcându-se tuturor pildă de răbdare şi statornicie. A dezvoltat încă şcoala de caligrafi din mănăstire şi a purtat o deosebită grijă de Sfântul Daniil, ce sihăstrea alături de mănăstire.

Pagini