Părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte şi Superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, Iordan şi Ierihon, împreună cu alți clerici români, au cântat troparul Învierii alături de alte imnuri pascale, după mai bine de 50 de ani de la restricționarea accesului din cauza minării terenului. Minele antipersonal și antitanc datează din timpul Războiului de Şase Zile din 5-10 iunie 1967.

„Pentru noi, părinţii de la Aşezământul românesc din Ţara Sfântă a fost o zi cu totul şi cu totul specială şi emoţionantă pentru că de cincizeci de ani în Biserica Schitului Românesc nu s-au mai auzit rugăciuni, totul a fost închis, zona a fost minată şi doar vântul deşertului a trecut prin lăcaşul nostru. Am găsit acolo urmele viețuirii părinților de demult, fragmente din cărți, icoane și obiecte de cult. Au rămas foarte puține obiecte, catapeteasma nu mai are icoane, ușile sunt dărâmate, turla centrală a căzut în interiorul bisericii în urma bombardamentelor din 1967”, a declarat arhim. Teofil Anăstăsoaie pentru Radio Trinitas. Reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte a mai subliniat că zona schitului a fost deminată în proporţie de 70%.

Sfântul locaș a fost construit în anul 1935 pe un teren al Patriarhiei Române. În urma victoriei militare asupra coaliției arabe, biserica românească de la Iordan a ajuns pe teritoriul statului Israel, linia de demarcaţie a frontierei dintre Iordania şi Israel aflându-se la o distanţă de circa 500 m de aşezământul românesc.

Starea conflictuală din zona de frontieră nu a încetat si vieţuitorii au părăsit locul, ieroschimonahul Juvenalie Străinu fiind singurul călugăr care a rămas în pustia Iordanului. Fiind bătrân şi singur, este trimis din ţară protosinghelul Damian Stogu. În 1970, el rămăsese singurul vieţuitor pe toată valea Iordanului şi, fiind surprins în mijlocul unui schimb de focuri între cele două tabere rivale, a fost impuşcat. După acest tragic moment, accesul persoanelor în zonă este interzis, aşezământul rămânând definitiv închis şi părăsit, la fel ca celelalte mănăstiri din această zonă cu teren minat.

În prezent, accesul în zonă se face doar cu aprobare specială, sub escorta militară a armatei israeliane. Odată cu finalizarea lucrărilor de deminare, în zonă vor putea ajunge atât echipele care se vor ocupa de consolidări și reparații cât şi pelerinii.

***

În anul 2016, Patriarhia Română a inițiat o campanie de strângere de fonduri, iar cei interesați pot dona în conturile deschise la Banca Comercială Română pentru acest scop:

RON (RO65RNCB0082004895030028)

USD (RO11RNCB0082004895030030)

EURO (RO38RNCB0082004895030029)

Detalii suplimentare puteţi afla de la Reprezentanţa Patriarhiei Române în Ţara Sfântă (email: reprezentant_jerusalem@patriarhia.ro).