Tabăra de la Durău - „Floare de Colţ“, colacul de salvare

18 Iulie 2017 00:19 Arhiepiscopia Iaşilor
 

Copiii de vârsta mea astfel îşi petreceau vacanţa, ca să nu zic că o iroseau. Dar eu aflasem alternativa, mai bine zis colacul de salvare în această „mare“ a societăţii. Tabăra „Floare de Colţ“ mi-a arătat alternativa la tot ce era rău şi mă îmbia la momentul respectiv. Are acel ceva aparte care face diferenţa între ea şi alte tabere, Îl are pe Dumnezeu în mijlocul ei. Tocmai de aceea am simţit nevoia de a veni şi anul viitor, între timp aplicând ce am învăţat în tabără şi reîntorcându-mă cu o sete mare, de nou şi de tot ce am trăit la Durău.

Mai intâi de toate, merită să vă spun că de această tabără am aflat întâmplător, dar şi spontan. Tatăl meu citise un articol despre această tabără în Revista „Familia Ortodoxă“, unde diferiţi oameni şi copii vorbeau despre ea. Era seară, ţin bine minte cum a venit la mine cu o simplă întrebare: „Ce ai zice, ai vrea să mergi într-o tabără în vară?“. Iar de aici începe magia! Am luat revista respectivă şi am citit ce anume ziceau acei oamenii în articol, iar acest fapt pur şi simplu m-a captivat. Până şi imaginile alese pentru articol erau simbolice.

Acum că am povestit această scurtă întâmplare, cred că pot începe să vorbesc despre ce înseamnă pentru mine această tabără. Am ajuns pentru prima oară acolo în 2014. Încă din primele zile ceva inexplicabil mă lega de tot ce era în jurul meu… Parcă totul îmi vorbea şi încercam să rezonez cu cât mai multe lucruri din jur. Deşi nu cunoşteam foarte multe despre ceea ce înseamnă o tabără cu caracter religios, tocmai religiozitatea mă intriga şi mă atrăgea şi mai tare. Ortodoxia din tot ce era în jurul meu îşi găsise în sfârşit loc în inima mea cu adevărat. Această religiozitate a lucrurilor cred că m-a captat atât de repede tocmai pentru că îţi permitea să o alegi şi să o descoperi. Când am venit în tabără eram la vârsta la care viciile, precum băutura şi fumatul, erau foarte la modă acolo de unde veneam eu. Copiii de vârsta mea astfel îşi petreceau vacanţa, ca să nu zic că o iroseau. Dar eu aflasem alternativa, mai bine zis colacul de salvare în această „mare“ a societăţii. Tabăra „Floare de Colţ“ mi-a arătat alternativa la tot ce era rău şi mă îmbia la momentul respectiv. Are acel ceva aparte care face diferenţa între ea şi alte tabere, Îl are pe Dumnezeu în mijlocul ei. Tocmai de aceea am simţit nevoia de a veni şi anul viitor, între timp aplicând ce am învăţat în tabără şi reîntorcându-mă cu o sete mare, de nou şi de tot ce am trăit la Durău. Astfel, şi în anul 2015, respectiv 2016, am revenit aici cu dorinţa de a-mi îndeplini o dorinţă, acea dorinţă arzătoare de a reveni în tabără până când nu am să mai pot rămâne participant şi am să pot şi eu să fiu animator. Iar asta s-a întâmplat datorită unor prieteni foarte dragi mie şi care mi-au fost, la rândul lor, animatori. Şi iată că dorinţa avută după prima săptămână petrecută la „Floare de Colţ“ s-a îndeplinit! În momentul în care scriu aceste rânduri sunt bucuros să pot spune că sunt animator în tabăra de la Durău - „Floare de Colţ“.

Se poate ca unii dintre cei care citesc tot ce am mărturisit mai sus să gândească: „Ce anume îl determină atât de tare să fie animator şi să tot vină an de an în tabără?“. Iar răspunsul meu la o asemenea întrebare este în continuare scurt şi simplu: Dumnezeu. E ceva ce simt că mi-a fost dat să împlinesc, mi-a fost dat de la Domnul. E o binecuvântare să încerci să oferi altor copii ce ai primit şi tu de la animatorii cu care te-ai întâlnit şi de la toţi oamenii taberei, cu care ai avut vreo tangenţă. Spre exemplu, am simţit o legătură atât de puternică cu un părinte care a slujit în tabără atunci când am participat, încât ţinem legătura şi acum şi ne întâlnim; îmi e un om drag şi la inimă, e părintele Nicolae. Pur şi simplu şi prin intermediul său am ajuns să iubesc tabăra şi pe Dumnezeu, până şi pe cei din jurul meu. Atât de mult m-am ataşat de acest om încât a fost rânduit de Sus să ne vedem în fiecare an în care am participat la activităţile taberei, fără să ne vorbim dinainte.

Ah, bun, poate că sunt şi oameni care gândesc în felul următor: „Dar nu se plictisesc? Adică atâta timp să tot faci aceleaşi lucruri?“. Dragii mei, unde este Dumnezeu nu ai cum să te plictiseşti; pentru mine, intensitatea taberei creşte cu fiecare an. Pur şi simplu! Oamenii de bază din această tabără, părintele director Barna Mihai şi coordonatorii care îl ajută, se asigură mereu să fie ceva nou şi  potrivit pentru sufletul fiecăruia.

Dacă e să trag linie şi să spun pe scurt ce e Tabăra „Floare de Colţ“ pentru mine, pot zice că reprezintă următoarele: un loc întru Hristos, un loc de cunoaştere şi distracţie şi un loc unde sigur înveţi ceva folositor. Merită să permiteţi acestei tabere să vă uimească şi să vă ofere un loc cu o trăire autentică întru Dumnezeu, precum şi multă distracţie!

Pentru mine această tabără e o minune cum mulţi caută şi spun că nu mai găsesc în zilele noastre! Pentru mine e un colac de salvare! (Ştefan Ştreangău)

Mănăstiri: Mănăstirea Durău

Ultimele din categorie