La Mănăstirea Bogdana din Rădăuţi, judeţul Suceava, a avut loc ieri, 24 august 2017, conferinţa pentru lansarea proiectului „Restaurarea, Conservarea Patrimoniului Cultural la Mănăstirea Bogdana“. La acest moment important au participat arhimandritul Justin Dragomir, stareţul Mănăstirii Bogdana, părintele Adrian Bogdan Pojoga, manager proiect, Doina Iacoban din partea Regional Consulting Suceava, Nistor Tatar, primarul municipiului Rădăuţi, şi reprezentanţi ai presei locale. În cuvântul de deschidere, părintele Adrian Bogdan Pojoga a prezentat obiectivul general al proiectului, şi anume valorificarea patrimoniului cultural al municipiului Rădăuţi prin reabilitarea patrimoniului cultural la Mănăstirea Bogdana, adică a Bisericii „Sfântul Nicolae“, a clopotniţei şi sediului administrativ (fosta casă parohială), căruia i se va schimba destinaţia în muzeu şi transformarea sa într-un promotor al culturii româneşti. Părintele Adrian Bogdan Pojoga a menţionat că valoarea totală a proiectului este de 21.286.342,92 lei, din care asistenţă financiară nerambursabilă 20.851.981,52 lei. De asemenea a menţionat că perioada de implementare a proiectului este de 36 de luni şi că grupul ţintă principal vizat este alcătuit în cea mai mare măsură din turişti, vizitatori, enoriaşi şi orice alte persoane interesate de turismul cultural religios.

Mănăstirea Bogdana, „loc de linişte duhovnicească“

Diaconul profesor doctor Vasile M. Demciuc, de la Facultatea de Istorie şi Geografie a Universităţii „Ştefan cel Mare“ din Suceava, a prezentat argumentele ştiinţifice pentru care Biserica „Sfântul Nicolae“ a Mănăstirii Bogdana - Rădăuţi a fost selectată în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională. S-a arătat că în incinta ansamblului monastic de la Bogdana sunt înmormântaţi primii cinci domnitori ai Ţării Moldovei (Bogdan I, Laţcu, Petru I, Roman I, Ştefan I). „Biserica Mănăstirii Bogdana ilustrează din punct de vedere arhitectonic o etapă occidentalizantă cu ecouri ale arhitecturii apusene, ale planului şi spaţiului bazilical. Bogăţia patrimoniului cultural făurit în această mănăstire, astăzi disipat în muzeele laice şi ecleziastice din ţară, merită a fi adus aici unde a fost făurit şi făcut cunoscut generaţiilor care vor urma, şi expus în muzeul ce se va organiza cu această ocazie“, a mai adăugat părintele Demciuc. Arhimandritul Justin Dragomir şi-a exprimat bucuria pentru că proiectul a fost aprobat: „Deşi mai bine de două veacuri mănăstirea a fost închisă, începând din timpul stăpânirii habsburgice, ea a devenit din nou loc de linişte duhovnicească pentru credincioşii din această zonă din 1991, odată cu redeschiderea ei“. Doina Iacoban a menţionat încă o dată importanţa faptului că Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2014-2020 - Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene prin Organismul Intermediar, responsabil cu implementarea acestui program în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, aprobând finanţarea acestui proiect, ale cărui obiective vor arăta încă o dată întregii lumi bogăţia spirituală a acestui loc binecuvântat de Dumnezeu.