Ziua Unirii Principatelor Române, sărbătorită în Protoieria Fălticeni

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor

Ziua Unirii Principatelor Române, sărbătorită în Protoieria Fălticeni

    • Ziua Unirii Principatelor Române, sărbătorită în Protoieria Fălticeni
      Ziua Unirii Principatelor Române, sărbătorită în Protoieria Fălticeni

      Ziua Unirii Principatelor Române, sărbătorită în Protoieria Fălticeni

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, la sediul Protoieriei Fălticeni, cu ocazia împlinirii a 158 de ani de la Unirea Principatelor Române, au fost organizate marţi, 24 ianuarie 2017, ample manifestări cultural- artistice menite să marcheze istorica sărbătoare.

La manifestare au participat părintele protoiereu Adrian Dulgheriu, părintele Cătălin Simion din partea Şcolii Militare şi de Subofiţeri din Fălticeni, precum şi preoţi din cadrul Protoieriei Fălticeni. Programul întâlnirii, care a avut drept scop rememorarea evenimentelor istorice petrecute la data de 24 ianuarie 1859, a început cu rugăciunile de binecuvântare şi de mulţumire pentru împlinirea acestui moment deosebit. În continuare, a urmat cuvântul de bun venit al părintelui protopop Adrian Dulgheriu, care a evidenţiat contribuţia şi evoluţia Bisericii Ortodoxe Române la înfăptuirea Unirii Principatelor Române, prin implicarea slujitorilor ei: „Punctul important în evoluţia Ţărilor Române şi avansarea spre idealul de unire s-a înfăptuit abia în anul 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Prin dubla alegere ca domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti şi prin reformele socio-politice-economice, având credinţa strămoşească, provinciile româneşti păşesc pe drumul spre Marea Unire. Această alegere s-a datorat adunărilor ad-hoc (divanuri) în cele două principate în Moldova şi Ţara Românească, în septembrie 1857 la Iaşi şi Bucureşti. Menţionăm faptul că în deschiderea şedinţei din 5 ianuarie 1859, care fusese dedicată alegerii domnitorului Alexandru Ioan Cuza, s-a săvârşit slujba de Te Deum în Biserica «Sfântul Nicolae Domnesc» (Iaşi). Cu acest prilej, părintele arhimandrit Neofit Scriban a rostit o predică prin care îndemna ascultătorii la unire, exclamând cu glas tare: «Credinţa română şi unirea română». Iar în Adunarea electivă ultimul vot l-a avut preşedintele adunării, Mitropolitul Sofronie Miclescu, care a rostit cuvintele de la proclamarea Unirii în Divanul ad-hoc: «Unde-i turma, acolo este şi păstorul». Mitropolitul l-a proclamat apoi pe domnul ales, care a depus jurământul în numele Sfintei Treimi, cu mâna pe Sfânta Evanghelie.

În Ţara Românească, după Te Deumul săvârşit în Catedrala Mitropolitană, toţi participanţii la vot au depus jurământul în numele Sfintei Treimi (aveau de atunci ideea că cele trei provincii româneşti trebuie să fie unite ca şi Sfintele Persoane ale Sfintei Treimi - de aceea şi multe dintre catedrale au hramul «Sfânta Treime»: Sibiu, Blaj, Alba-Iulia, Arad), iar după terminarea votului, preşedintele Adunării, Mitropolitul Nifon, a proclamat pe unicul domnitor al Principatelor Române, pe Al. I. Cuza. Alături de cei doi mitropoliţi, menţionăm şi pe Episcopul Melchisedec Ştefănescu - pe atunci arhimandrit, alături de fratele învăţat Filaret, în Moldova, şi Sfântul Calinic de la Cernica - pe atunci Episcop la Râmnic, alături de Episcopul Clement al Argeşului şi Episcopul Filotei al Buzăului, în Ţara Românească. Ne rugăm lui Dumnezeu să ne ajute să păstrăm şi să cultivăm darul unităţii naţionale ca simbol al demnităţii poporului român!“.

Elevii de la Liceul „Mihai Băcescu“ au interpretat sceneta „Moş Ioan Roată şi Cuza“

Părintele Simion Cătălin de la biserica Şcolii Militare şi Subofiţeri din Fălticeni a amintit despre lucrurile petrecute în zona oraşului şi despre „cei 40 de tineri care au participat la mişcările unioniste pentru înfăptuirea Unirii Mici, alături de fraţii Manolache, Costache, Morţun, Iancu, fraţii Matei şi Alecu Millo, Dimitrie şi Alecu Grigoriu, stareţii de la mănăstirile Râşca şi Slatina (unde se afla şi centrul unionist, iar egumen era Calinic Miclescu) şi foarte mulţi ţărani din zonele limitrofe Fălticeniului“.

Au urmat momente artistice prin recitare de poezii şi apoi s-au intonat cântece patriotice. Elevii de la grupul folcloric condus de pr. prof. Feştilă Bogdan au intonat imnul şi au cântat cântece populare patriotice. A fost jucată sceneta „Moş Ioan Roată şi Cuza“ de către elevii de la Liceul „Mihai Băcescu“, conduşi de pr. Meştereanu Ciprian şi d-na prof. Peiu Maria, iar copiii de la Şcoala Gimnazială Herla au recitat poezii alese special pentru acest moment, îndrumător fiind părintele Pica Constantin. „Balada lui Constantin Brâncoveanu“ a fost cântată de grupul psaltic al Colegiului „Nicu Gane“.

Manifestările s-au încheiat cu un mic recital al corului Protoieriei Fălticeni, iar la final părintele protoiereu Adrian Dulgheriu a mulţumit preoţilor, profesorilor, elevilor de la şcoala militară şi de la licee şi gimnazii pentru participare, toţi cei care au făcut posibil ca momentul Unirii din 24 ianuarie 1859 să nu treacă neobservat. „Sperăm ca această colaborare dintre Biserică, Armată şi Şcoală să continue atât prin activităţi culturale, dar şi social-caritative“, a spus pr. Adrian Dulgheriu, în cuvântul de final. (Preot Georgian Rotar)

Prezent la evenimentele desfăşurate la Fălticeni cu prilejul împlinirii a 158 de ani de la Unirea Principatelor Române, părintele Gheorghiu Florentin de la Parohia Boura a recitat o poezie compoziţie proprie, pe care o redăm în rândurile ce urmează:

Năzuinţa libertăţii                                                          

Visul blândului popor,

A făcut din Cuza - omul

Un erou nemuritor.

Într-un gând, într-o credinţă

Tot poporul a sărit,

Iaşul, Bucureştiu-n grabă

Într-un cuget s-au unit...

Griji, nevoi, durere

Iau unit mai mult la greu,

Rămânând legaţi în suflet

Scutul le-a fost Dumnezeu.

O iubire de pământ

O credinţă ca de fier,

Ne-a ţinut uniţi pe viaţă

Asta-i al nostru mister.

Hai să dăm mână cu mână

Ce-i ce-avem ţara, română,

În iubire sfântă şi-ndreptate

Să iertăm pe toate, să ne spunem frate.

Când scrisa poetul versurile unirii

Toţi eram în fugă şi într-o frăţie,

Azi e duşmănie, căci credinţa nu-i

Vai de cel sărac, vai de capul lui.

Bate clopotul cel mare, ne cheamă mereu

Cine să ne mai unească cu pre Bunul Dumnezeu,

Hai la sfânta luminare, doar în Sfânta Liturghie

Vom scăpa de toate, vom scăpa de rău.

Unirea ta să însemne iertare, plecăciune

În smerenie te-nbracă şi rămâi un credincios,

Căci trăind în faptă bună şi frăţie

Luminat rămâne unit cu Hristos.

Citește despre: