A avea sau a fi?!
În societatea contemporană, este din ce în ce mai promovată ideea că pentru a fi fericit trebuie să ai… o casă confortabilă, o maşină elegantă, o garderobă ultima modă, bani, influenţă, ultimele accesorii apărute, ultimele electrocasnice. În permanenţă apar tot felul de produse care ne garantează fericirea şi care, prin aceasta, se transformă într-o condiţie necesară a acesteia. Din ce în ce mai mult fericirea este definită în termeni de confort şi lux.
Cu uşurinţă putem intra astfel într-o capcană, într-o fugă permanentă după fata morgana, care nici măcar nu ne va permite să ne bucurăm, pentru câteva clipe, de ceea ce avem, înainte de a începe goana după următoarea ţintă. În mod paradoxal, ajungem să căutăm fericirea exact acolo unde nu o putem găsi, acolo unde rezultatele obţinute sunt tocmai neliniştea, agitaţia, tulburarea, fuga, oboseala.
Goana după „a avea“ ne îndepărtează de la „a fi“
De multe ori, această goană după „a avea“ cât mai mult ascunde tocmai sentimentul accentuat de nefericire, de lipsă de sens, de gol interior. Cu cât însă vom încerca să umplem acest gol sufletesc cu bunuri şi produse, cu atât mai mult acesta se va accentua. Dependenţa de cumpărături are la baza tocmai un astfel de mecanism: încercarea de a împlini nevoi de ordin psihologic (a fi iubit, a fi apreciat, a avea încredere în sine) sau spiritual (a fi într-o relaţie bună cu Dumnezeu) - prin bunuri materiale.
Tocmai această goană după „a avea“ ne îndepărtează de la „a fi“, adevăratul punct de plecare pentru starea de echilibru, bucurie, pace, fericire. A fi autentic, a fi într-o relaţie bună cu tine, a fi într-o relaţie sănătoasă cu ceilalţi, a fi într-o permanentă relaţie cu Dumnezeu, toate acestea sunt surse ale bunăstării sufleteşti. A fi în ceea ce este, a trăi în prezenţa Domnului, cu recunoştinţă, evenimentele zilei, de la cel extraordinar, la cel mai mărunt şi mai obişnuit, de la cel mai tulburător, la cel mai plăcut, este un secret care înfloreşte într-un zâmbet pe feţele celor care l-au descoperit.
Câteva sfaturi
Câteva elemente de bază ale igienei psihologice, simple, dar cu eficienţă dovedită în realitate, sunt cele referitoare la modul în care te organizezi, îţi stabileşti priorităţile, îţi respecţi angajamentele faţă de tine şi faţă de ceilalţi. Chiar dacă aceste aspecte nu vă garantează în mod nemijlocit fericirea, ele reprezintă un punct de pornire, înlătură o mare parte din stresul cotidian, din stările de anxietate şi vă ajută să oferiţi mai mult respect propriei persoane.
- Acordă importanţă sănătăţii tale. Starea de bunăstare fizică te va ajuta să ai energie şi să faci faţă cu succes provocărilor cotidiene.
- Acceptă evenimentele neprevăzute în mod relaxat, chiar dacă unele dintre ele nu îţi sunt chiar pe plac. Înţelegerea faptului că nu toate lucrurile sunt sub controlul nostru şi că, în mod realist, uneori ne controlăm cu dificultate chiar propriile reacţii ne poate ajuta să ne lăsăm în voia lui Dumnezeu şi să ne bucurăm de modul în care aranjează El lucrurile pentru noi.
- Permite-ţi să trăieşti stări de tristeţe şi furie şi păstrează-ţi părerea bună despre tine şi în aceste momente mai puţin agreabile.
- Stabileşte-ţi priorităţile, lucrurile importante pentru tine şi permite-ţi să fii dezinteresat/-ă cu privire la lucrurile nerelevante, chiar dacă acestea par importante pentru alţii. În acelaşi timp, rezervă-ţi energie şi fii receptiv faţă de oamenii pe care Dumnezeu ţi-i trimite în cale pentru a-i ajuta.
Aspectele asupra cărora alegi să îţi îndrepţi atenţia în existenţa cotidiană sunt, de asemenea, foarte importante. Întotdeauna în viaţa ta vor fi lucruri de care eşti mulţumit/-ă, bucuros/-oasă, precum şi lucruri care te irită, te nemulţumesc, te tensionează. De multe ori, oamenii sunt tentaţi să perceapă, să „cearnă“ evenimentele ca printr-un fel de sită, care reţine doar aspectele neplăcute. Cele care ar putea fi prilej de bucurie sunt lăsate să treacă fără a fi măcar observate sau sunt considerate a fi „normale“, iar prin aceasta în nici un caz prilej de bucurie. Spiritul critic atât de valorizat printre atitudinile societăţii contemporane are tocmai acest efect. El ne ajută să avem mereu ceva de spus, să fim spirituali, să fim în pas cu vremurile în care „cum mai putem fi muţumiţi, când atâtea lucruri rele se întâmplă în jurul nostru?! Ar trebui să fim naivi“, dar ne fac impermeabili la micile bucurii.
Un dar pe care ni-l facem nouă înşine
- Obişnuieşte-te în fiecare zi să remarci lucrurile bune care ţi se întâmplă, darurile pe care Dumnezeu ţi le trimite în viaţă pentru a te mângâia, fie că este vorba de oamenii pe care îi întâlneşti, un telefon de la persoana dragă, cafeaua de dimineaţă sau tramvaiul care te aşteaptă în staţie. Nu trece peste ele, nu le neglija, considerându-le fireşti şi alegând doar să te superi atunci când lipesc sau nu se întâmplă… hotărăşte să-I mulţumeşti lui Dumnezeu pentru ele în fiecare zi.
- Ia zilnic hotărârea de a ierta pe ceilalţi, chiar dacă aceştia par să repete mereu aceleaşi greşeli. Aceasta e un dar pe care ţi-l faci în primul rând ţie, eliberându-te de balastul emoţional al resentimentelor.
Reorinetându-ţi astfel atenţia, restabilindu-ţi priorităţile, investind timp şi energie pentru a avea relaţii sănătoase cu tine, cu ceilalţi şi cu Dumnezeu, vei trăi cu siguranţă liniştea şi bucuria dorite.
Bucuria celui ce regăsește și bucuria celui regăsit
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro