Împreună cu un sobor de preoţi, Ierarhul a pomenit sufletele victimelor represiunilor regimului totalitar comunist în Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din satul Corlăteni, raionul Râşcani. Clericii Episcopiei de Bălţi au depus apoi flori la monumentul ridicat în faţa Gării Feroviare din Bălţi, în memoria victimelor omagiate. PS Antonie a vorbit despre paginile dramatice ale istoriei basarabenilor, provocate de puterea sovietică (deportări, foamete, colectivizări forţate, politică ateistă, s.a.) şi despre consecinţele dezastruoase ale acestei stăpâniri pentru locuitorii de pe aceste meleguri. Preasfinţia Sa a remarcat că românii „au datoria să nu uite paginile triste ale istoriei, pentru că un popor care-şi uită trecutul, nu are viitor”. Pe data de 12 iunie 2021, s-au împlinit 80 de ani de la primul val al deportărilor basarabenilor în Siberia şi Kazahstan (12-13 iunie 1941, ora 2:30). Potrivit Biroului de presă al Episcopiei de Bălţi, atunci, zeci de mii de români, fără a avea vreo vină, au fost ridicaţi de la casele lor şi duşi în locuri îndepărtate în vagoane pentru marfă. Mulţi, din cauza frigului, foametei, bolilor şi condiţiilor de trai inumane, nu s-au mai întors. Astfel, în 1941, din Basarabia spre Siberia au pornit 1271 de vagoane cu deportaţi. În total, sovieticii au organizat trei valuri de deportări în Siberia şi Kazahstan: 12-13 iunie 1941, 5-6 iulie 1949 şi 31 martie–1 aprilie 1951. În total, în perioada 28 iunie 1940-5 martie 1953, din Basarabia au fost ridicate câteva sute de mii de persoane.