Prețul corect pentru hoțul de cărți

Venind un frate străin să-l cerceteze pe bătrân, cum a văzut cartea cea prețioasă, a poftit-o, şi după ce a furat-o, a fugit. Bătrânul nu l-a urmărit să-l prindă, măcar că pricepuse. Şi mergând furul în oraş, a căutat s-o vândă. Şi cum a găsit pe cineva care voia s-o cumpere, i-a cerut preţul de şaisprezece bani. Doritorul i-a spus: „Dă-mi-o întâi, ca s-o cercetez, şi o să-ţi aduc preţul”.

Au spus unii pentru avva Ghelasie, că avea o carte de membrane (piei subțiri sau pergamente, care serveau în vechime în loc de hârtie), al cărei preț era de optsprezece bani. Și era scrisă într-însa toată Scriptura cea veche și cea nouă și se afla pusă în biserică, ca oricare dintre fraţi va voi, să o citească. Venind un frate străin să-l cerceteze pe bătrân, cum a văzut-o, a poftit-o, şi după ce a furat-o, a fugit. Bătrânul nu l-a urmărit să-l prindă, măcar că pricepuse. Şi mergând furul în oraş, a căutat s-o vândă. Şi cum a găsit pe cineva care voia s-o cumpere, i-a cerut preţul de şaisprezece bani. Doritorul i-a spus: „Dă-mi-o întâi, ca s-o cercetez, şi o să-ţi aduc preţul”.

Şi i-a dat-o. El a dus-o la avva Ghelasie s-o preţuiască, spunându-i preţul cerut de vânzător. Bătrânul îi spuse: „Cumpăr-o, e bună şi merită preţul pe care l-ai spus”.

Plecând, omul îi spuse vânzătorului altceva decât spusese bătrânul:

– I-am arătat-o avvei Ghelasie şi mi-a spus că e scumpă şi nu merită preţul pe care l-ai spus.

– Nu ţi-a mai zis nimic altceva?

– Nu.

– Nu mai vreau s-o vând.

Şi umilindu-se, merse la bătrân, căindu-se şi rugându-l s-o ia înapoi, iar el nu voia s-o primească. Atunci i-a spus fratele:

– Dacă n-o primeşti, nu voi avea odihnă.

– Dacă nu vei avea odihnă, uite o iau.

Şi a rămas fratele acolo până la sfârşitul zilelor sale, întărit de lucrarea bătrânului.

(Patericul, ediția a IV-a revizuită, Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2004, pp. 47-48)

Ultimele din categorie