„Vă aşteptăm ca în fiecare an să îl cinstim în ziua sa de prăznuire pe Sf. Cuv. Antonie cel Mare, părintele şi ocrotitorul nostru, care de atâtea ori în nevoi şi în necazuri a mijlocit pe lângă Bunul Dumnezeu pentru noi, pururea rugători la icoana sa făcătoare de minuni din Biserica Sf. Anton - Curtea Veche”, a spus părintele Ciprian Apetrei, preot slujitor la Parohia Sf. Anton - Curtea Veche.

Procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Sf. Antonie cel Mare

Sărbătoarea hramului va începe în această seară – 16 ianuarie 2014 - începând cu ora 16:30 prin procesiunea cu icoana făcătoare de minuni a Sfântului Cuvios Antonie cel Mare până la locul unde s-a aflat biserica „Sfântul Anton” ce a ars în incendiul din anul 1847.

„Pentru al treilea an vom fi pelerini alături de icoana făcătoare de minuni a Sf. Cuv. Antonie cel Mare de la Biserica Sf. Anton - Curtea Veche până la monumentul din Piaţa Sfântul Anton care marchează locul unde de la 1715 până la 1847 a fost Biserica Sfântul Anton - Puşcărie. Această biserică a ars în incendiul din 23 martie 1847,  salvându-se în chip miraculos icoana făcătoare de minuni care se află în biserica noastră. Aici, vom săvârşi slujba Acatistului Sf. Cuv. Antonie cel Mare. Astfel, vom reface, în procesiune, drumul icoanei făcătoare de minuni a Sfântului de la biserica care a ars la 1847 la Biserica Sfântul Anton - Curtea Veche. Vă aşteptăm să fiţi pelerini alături de icoana făcătoare de minuni a Sf. Antonie”, a precizat părintele Ciprian Apetrei, preot slujitor la Biserica Domnească de la Curtea Veche.

Programul slujbelor de hram în anul 2014

Părintele paroh Gheorghe Zaharia a afirmat că joi, 16 ianuarie, de la orele 17:30 se va oficia Slujba Vecerniei unită cu Litia la finalul căreia Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României va rosti un cuvânt de învăţătură. În ziua sărbătorii Sfântului Antonie cel Mare se va oficia începând cu ora 07:30 - Acatistul Sfântului Cuvios Antonie cel Mare, apoi de la ora 08:00 se va săvârși Utrenia și Sfânta Liturghie, ce va fi oficiată de Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal şi Secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române”.

Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Antonie cel Mare

Sfântul Antonie cel Mare este cinstit în spaţiul răsăritean, atât în Egipt, cât mai ales în spaţiul Ortodoxiei bizantine, prin minunile ce se săvârşesc în numele său, prin icoanele făcătoare de minuni, la care se ridică rugăciunile creştinilor.

O astfel de icoană să află şi la cea mai veche biserică din Bucureşti, Biserica Domnească a capitalei României, care de peste 165 de ani a primit ca al doilea ocrotitor al ei, după Maica Domnului, pe Sfântul Antonie cel Mare, prin una din icoanele salvate de la Biserica Sf. Anton, din imediata apropiere, care a ars la 1847. Aici, ca şi în alte locuri din lumea ortodoxă unde există evlavie pentru Sfântul Antonie cel Mare, credincioşii pot mărturisi că sfântul nu este doar părintele monahilor, ci mai ales a devenit părintele nostru, al tuturor celor care ne rugăm spunând: Bucură-te Sfinte Părinte Antonie! În acatistul închinat Avvei Antonie ne rugăm lui spunând: Bucură-te, mare apărător al celor ce te cinstesc pe tine!

Viața Sfântului Cuvios Antonie cel Mare

Sfântul Antonie cel Mare a trăit în secolul al III-lea și începutul secolului al IV-lea. Născut în satul Coma din Egiptul de Mijloc în anul 251, acest mare luminător al credinței a fost fiul unor țărani creștini înstăriți. Pe când Antonie avea 20 de ani, după moartea părinților săi, și-a împărțit averea la săraci, și-a încredințat sora unei comunități de fecioare și s-a retras în singurătate.

După ce s-a nevoit o perioadă într-o colibă de lângă satul natal, sub povățuirea unui ascet mai bătrân, Antonie s-a mutat într-un mormânt păgân; apoi, pe când avea 35 de ani, Sfântul Antonie s-a mutat într-un loc numit Pispir, la marginea deșertului. Aici a locuit sfântul timp de 20 de ani, până când ucenicii săi l-au silit să părăsească acest loc. Acum Antonie devine deja părintele duhovnicesc al multor călugări din diversele comunități monastice din pustia egipteană, cele mai vestite fiind cele din Nitria și Sketis.

După ce în anul 310 face o călătorie la Alexandria pentru îmbărbătarea creștinilor prigoniți din cauza persecuției lui Maximin, Antonie se stabilește în 312 în adâncul deșertului, pe muntele Kolzim. Aici a rămas sfântul până la sfârșitul vieții, împreună cu doi ucenici, părăsind locul doar pentru a-și vizita discipolii și pentru a doua sa călătorie la Alexandria, în sprijinul Sfântului Atanasie cel Mare, persecutat de susținătorii ereticului Arie.

Sfântul Antonie a trecut la cele veșnice în anul 356 la vârsta de 105 ani, după cum aflăm de la Sfântul Atanasie cel Mare.

Istoricul Bisericii

Biserica Domnească de la Curtea Veche - Paraclis Patriarhal  cu hramurile Buna Vestire şi Sfântul Cuvios Antonie Cel Mare a fost zidită de domnitorul Mircea Ciobanul în anul 1559. A fost edificată și zugrăvită de Petru cel Tânăr sub îndrumarea doamnei Chiajna. La începutul secolului XVIII domnitorul Ştefan Cantacuzino a realizat portalul de la intrare şi a împodobit biserica cu pictură la interior şi zugrăveală nouă la exterior. În secolul al XVIII-lea biserica a suferit şi alte modificări. Dintr-un document din 20 octombrie 1758 rezultă că Vodă Constantin Mavrocordat mărise mult lăcaşul, adăugindu-i «două paraclise alăturea cu biserica cea mare». Arhimandritul Visarion, eclesiarhul bisericii de la jumătatea secolului al XIX-lea a coordonat ample lucrări de restaurare la biserica domnească care au început în 1847 și au schimbat aspectul exterior al monumentului, care a devenit neo-gotic. După ce toate lucrările au fost încheiate, la 22 martie 1852 a avut loc târnosirea bisericii. Prima restaurare a bisericii a fost începută în 1914 de arhitectul Gh. Lupu, cu care prilej a fost demolată turla adăugată în sec. XIX. Lucrările de restaurare au fost întrerupte din cauza primului război mondial. O nouă restaurare a fost executată în anii 1928 - 1935 de arhitectul Horia Teodor, care a redus planul iniţial, a subliniat mai pregnant elementele decorative şi a marcat eşantioanele picturii vechi. După cutremurul din 1977, biserica a fost reparată din nou.

La interior, a fost restaurată pictura din 1852 a lui C. Lecca de pictoriţa Virginia Videa, care a pictat din nou şi turla. Lucrările au fost finalizate la sfârşitul anului 1982. În anul 2006 a fost schimbată piatra Sfintei Mese şi s-a executat uşa exterioară la Sfântul Altar. Apoi, în anul 2007 a fost restaurată pictura bisericii. Catapeteasma a fost restaurată în anul 2008, an în care Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române i-a acordat Bisericii Sfântul Anton Curtea Veche demnitatea de Paraclis Patriarhal. În anul 2009 lăcaşul de cult a fost dotat cu mobilier nou şi s-a realizat muzeul parohial care a fost sfinţit de Patriarhul României în data de 2 februarie 2010. Acesta este primul muzeu parohial din București. În cursul anului 2010 și începutul anului 2011 s-a realizat lucrarea de refacere exterioară a bisericii, apoi în continuarea anului 2011 au început ample lucrări de consolidare şi refacere a clopotniţei, anexelor ei, dar şi refacerea exterioară a muzeului parohial încheiate în 2012. Lucrările la clopotniță și anexele ei continuă și astăzi.

În data de 16 iunie 2013 a avut loc resfințirea bisericii. Slujba a fost oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel alături de care a slujit şi Preasfinţitul Părinte Episcop Varsanufie Prahoveanul, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi. Sfinţirea şi binecuvântarea lucrărilor a fost precedată de oficierea Sfintei Liturghii de către Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, pe un podium special amenajat în curtea Bisericii.

Sfântul Constantin Brâncoveanu, ctitor al Bisericii Domneşti de la Curtea Veche

Bucureştiul păstrează numeroase monumente de artă religioasă şi medievală, printre care o serie de biserici şi mănăstiri datând din secolul al XVI-lea, de când oraşul a devenit reşedinţă statornică a voievozilor munteni. Biserica de la Curtea Veche este una dintre aceste bijuterii arhitecturale. În apropiere de Piaţa Unirii, peste drum de vestitul han al lui Manuc, se înalță silueta impunătoare a unei biserici despre care puțini trecători ştiu că este cea mai veche biserică din Bucureşti

Între ctitorii Bisericii Domnești de la Curtea Veche - care are ca ocrotitor şi pe Sfântul Antonie cel Mare -  se află și Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu. În muzeul parohial se află o anaforniță de argint donată bisericii de Sfântul Voievod care se constituie în cel mai vechi obiect din acest muzeu și a fost recuperată după anul 2008 de la autoritățile Statului, fiind confiscată în timpul regimului comunist.

Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu a refăcut turnul-clopotniță al Bisericii Domnești, care a ars, fiind lovit de trăsnet, la 25 iunie 1691 și i-a pus și „ceasornic”. Voievodul Constantin Brâncoveanu a domnit în Țara Românească de la 29 octombrie 1688 până în luna martie a anului 1714 (în Săptămâna Patimilor), timp de 26 de ani. Constantin Brâncoveanu cu fiii săi Constantin, Ștefan, Radu, Matei și sfetnicul Ianache au fost trecuți în rândul sfinților de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la data de 19 iunie 1992, cu zi de prăznuire la 16 august.

(Sursa: basilica.ro)