În Duminica a XI-a după Pogorârea Duhului Sfânt, ieri, 4 septembrie 2016, Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, a binecuvântat şi sfinţit osteneala credincioşilor din Parohia Turluianu, comuna Bereşti Tazlău, Protopopiatul Moineşti, judeţul Bacău. În prezenţa a numeroşi credincioşi, a reprezentanţilor autorităţilor judeţene şi locale, ierarhul, înconjurat de un sobor de preoţi, a oficiat slujba de resfinţire a Bisericii cu hramurile „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ şi „Sfântul Ierarh Nectarie“. „La momentul de sfinţire, Înaltpreasfinţitul Ioachim a felicitat pe toţi cei ce au contribuit la împlinirea acestei frumoase lucrări, oferind distincţii de vrednicie şi icoane, iar părintele Daniel Popa a fost hirotesit iconom-stavrofor“, a relatat pr. Constantin Gherasim, inspector în Probleme de tineret şi mass-media al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. Din anul 2013, sub coordonarea preotului Daniel Popa şi a părintelui său, preotul Dragoş Popa, cu sprijinul autorităţilor locale, a fost demarat un amplu proiect de restaurare a bisericii din satul Turluianu. Lucrările au constat în realizarea unei subzidiri la partea veche a sfântului locaş, lucrări de extindere şi construcţie din nou a unui corp de clădire, însemnând prelungirea pronaosului şi zidirea unui pridvor lateral în partea de sud, după modelul primului locaş realizat în 1928. S-au înălţat două turle, una pe naos, cealaltă pe pronaos, s-au consolidat şi zidurile existente, s-a schimbat în totalitate acoperişul, realizându-se şi bolţile interioare. Au fost înnoite mobilierul bisericesc, catapeteasma, iconostasele, proscomidiarul, strana cântăreţilor şi analogul, au fost schimbate policandrele şi s-a înnoit în totalitate pictura prin truda maestrului Hulaşu Marian şi a ucenicilor săi. Biserica din Turluianu a fost târnosită prima dată la 30 septembrie 1928, de către arhiereul Ilarion Mircea Băcăoanul. O însemnare preţioasă despre începuturile zidirii bisericii apare pe prima pagină a unei Evanghelii tipărite în anul 1923, în care este consemnată data târnosirii. Vitregiile vremii şi-au pus amprenta asupra zidurilor bisericii, astfel că, din timp în timp, au fost necesare intervenţii de restaurare. Astfel, în 1970, locaşul a fost renovat prin extindere şi reconstruire în totalitate din cărămidă, tencuită cu ciment, atât la interior, cât şi la exterior, de către vrednicul de pomenire preot Ioan Goagă.