Biserica „Sfântul Spiridon-Nou“ (București, Calea Șerban Vodă, Nr. 29-31, Sector 4, Hram: „Sfântului Ierarh Spiridon, Arhiepiscopul Trimitundei“) Această biserică este socotită cea mai mare biserică ortodoxă existentă în prezent în București. Construcția ei a început în 1766, fiind ctitorie a domnitorului Scarlat Ghica (1758-1761; 1765-1766) și a fiului său Alexandru Ghica (1766-1768). Ea a fost refăcută în 1858 de Mitropolitul Nifon și sfințită la 8 noiembrie 1860. Biserica suferă stricăciuni de-a lungul timpului, fiind grav deteriorată în urma cutremurului din 1940 și în urma bombardamentelor din 1944. În timpul ÎPS Justinian au fost executate lucrări de restaurare. În anul 1954, după terminarea lucrărilor de restaurare, a fost sfințită de ÎPS Justinian al României si ÎPS Chiril al Bulgariei și rânduită a fi paraclis patriarhal (locul unde au loc hirotoniile episcopilor vicari, întronizările, vizitele la nivel înalt bisericesc, sfințirea Sfântului Mir). În urma cutremurului din 1977, dar mai ales în urma lucrării de construcție a metroului bucureștean, biserica suferă mari pagube și în plus regimul comunist o trece pe lista bisericilor ce aveau să fie dărâmate. Biserica este și de această dată salvată de ÎPS Teoctist (hirotonit chiar aici, la 5 martie 1950), care rânduiește ca biserica să fie reparată și înfrumusețată, sfințirea făcându-se în anul 1990. Biserica „Sfântul Spiridon Nou“ se află pe Bulevardul Dimitrie Cantemir, în zona Piața Unirii. Biserica este construită după un plan arhitectural deosebit, cu o turlă centrală si două turnuri în față. Are 41 de metri în lungime, 14 de metri în lățime și 38 de metri în înălțime. Stilul construcției este gotic, cu elemente de artă moldovenească. În interior sunt de semnalat coloane de marmură, vitralii colorate artistic, cu scene biblice si sfinți, executate la Viena. În picturile executate de Gheorghe Tattarescu în 1862 se pot observa influențe ale Renașterii. Necropolă domnească, biserica adăpostește în peretele dinspre sud mormintele domnitorilor Scarlat Ghica, C. Hangerli (1797-1799) al cărui sfârșit a reprezentat o pagină sângeroasă din istoria țării, fiind decapitat de trimisul sultanului, și Al. Șuțu (1806: 1818-1821), mort în ajunul declanșării uriașei mișcări condusă de Tudor Vladimirescu. În biserică se află de asemenea moaște ale Sfântului Spiridon, iar locașul constituie un adevărat magnet pentru locuitorii din zonă și din alte colțuri ale orașului, aici desfășurându-se pe lângă slujbele obișnuite și alte activități cu caracter religios, cum sunt concertele închinate marilor sărbători.