Călătoria duhovnicească
În drumul pământesc, atunci când călătorul se opreşte, el nu pierde nimic din calea parcursă mai înainte, însă în călătoria duhovnicească, dacă cel care parcurge drumul virtuţii se opreşte, el pierde multe din virtuţile dobândite înainte, aşa cum am spus.
Să ştii că mersul căii vieţii duhovniceşti se deosebeşte mult de călătoriile obişnuite pământeşti. În drumul pământesc, atunci când călătorul se opreşte, el nu pierde nimic din calea parcursă mai înainte, însă în călătoria duhovnicească, dacă cel care parcurge drumul virtuţii se opreşte, el pierde multe din virtuţile dobândite înainte, aşa cum am spus. În călătoriile obişnuite, cu cât mai departe merge călătorul, cu atât mai mult creşte oboseala sa; însă în mersul căii vieţii duhovniceşti, cu cât mai mult călătoreşte cineva, tinzând spre cele dinainte, cu atât mai mult dobândeşte tărie şi putere pentru continuarea călătoriei.
(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Războiul nevăzut, Editura Mănăstirea Sihăstria, p. 161)
Vreau să simt bucuria lui Hristos!
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro