virtute

Postul este depărtarea de orice lucru rău, nu doar grija la ce mâncăm

Postul este viața îngerilor și cel ce se folosește de post are cin îngeresc. Și să nu socotești, iubite, că postul este atât de simplu. Căci nu cel ce postește numai de mâncări acela împlinește fapta postului. Ci post se socotește depărtarea de orice lucru rău.

Mari păcate și nelegiuiri sunt șterse prin lacrimi și pocăință!

Nu mulți au harisma lacrimilor, ci numai cei care au mintea sus, numai cei care uită de cele pământești, cei care nu poartă grijă de trup, numai cei care nu știu deloc dacă este lume, numai cei care și-au omorât mădularele lor cele de pe pământ, numai acestora li se dă plânsul lacrimilor.

Ostenelile trupului sunt arme ale virtuților

Cel ce se luptă cu patimile și vrea să fie încununat de Dumnezeu, de va cădea, să nu rămână în cădere, lipsit de nădejde.

Cel ce are smerenie are toate virtuțile

Cel smerit are toată bogăția duhovnicească, tocmai pentru că are sărăcia duhovnicească.

Virtuțile necesare unui preot

Preotul trebuie să fie călăuzit de aceste fapte bune: credinţă puternică în Dumnezeu, dragoste spre oameni, bunăcuviinţă, smerenie şi râvnă lăuntrică pentru Hristos. Apoi sa aibă înainte prezenţa lui Hristos în toate privinţele şi să facă cu credincioşii care vin la el ce ar face Iisus în locul lui.

„Trăirea celor duhovnicești sau dumnezeiești rămâne singura cale de cunoaștere adevărată”

Omul este dator să-și curățească vederea sufletească sau a minții pentru că cele duhovnicești sau dumnezeiești se cunosc prin vedere duhovnicească și prin trăire.

Să ne uităm la Sfântul Ioan Botezătorul, prietenul Lui Hristos, și să ne minunăm de smerenia lui!

Smerenia este maica virtuții, nu te lasă să te socoți mai bun decât aproapele tău. Dacă Sfântul Ioan Botezătorul, cel sfințit din pântecele maicii sale, atât de mult a postit și s-a smerit, cum trebuie să fie smerenia și nevoințele și postul nostru, a celor ce suntem plini de păcate!

Orice bucurie a vieții este mai mare după răbdare și post

Ia seama ce se întâmplă în natură: soarele nu este mai strălucitor după noapte? Somnul nu este mai dulce după priveghere? Sănătatea nu este mai mult dorită după încercarea bolii? Astfel, şi masa devine mult mai mulţumitoare după postire. 

Numai prin bunătate ne putem regăsi fericirea

Viața virtuoasă nu este o ispravă exterioară, ci mai curând este manifestarea relației noastre naturale și lăuntrice cu Binele absolut, adică cu Dumnezeu.

Sfânta Iuliana din Lazarevo ‒ drumul spre sfințenie

Odată, a venit mulțime mare de diavoli peste ea, vrând s-o omoare, iar ea a strigat la Maica Domnului și la Sfântul Nicolae și deodată a venit Sfântul cu o carte mare în mână și i-a lovit pe demoni, până când aceștia au dispărut ca fumul. Apoi, fiind foamete în Rusia, își împărțea săracilor toată mâncarea pe care i-o trimitea soacra ei ca să fie în putere pentru prunci, iar când vreun nevoiaș murea, plătea pentru înmormântarea lui. Fiind epidemie de postrel, mulți îi alungau pe cei infectați, dar Iuliana, fără știrea socrilor, îi spăla pe aceștia și le îngrijea rănile. Toată viața ei a fost pentru lucrarea virtuților.

Pagini