Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Iosif al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și  Meridionale, Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereul-Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, s-a aflat în mijlocul credincioșilor și a săvârșit Slujba Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

În cuvântul de învățătură rostit cu acest prilej, Preasfinția Sa le-a vorbit credincioșilor prezenți despre perioada Postului Mare, care este un motiv de bucurie duhovnicească și care trebuie privit în legătură cu Învierea Domnului. Pentru ca postul să ne fie de folos acesta trebuie să se facă cu dreaptă socoteală și cu dreaptă credință. Este un moment de exercițiu duhovnicesc și de punere la încercare a cumpătării noastre. Suntem chemați ca în această perioadă să intensificăm milostenia, care tămăduiește iuțimea sufletului, și rugăciunea, care curățește mintea. De asemenea, ierarhul a vorbit și despre importanța pocăinței în viața omului, care este o adevărată primăvară spirituală a sufletului. Prin păcat ne-am înstrăinat de Dumnezeu, iar prin pocăință omul redobândește frumusețea cea dintâi și restabilește relația cu Dumnezeu. Astfel această perioadă de post este o perioadă de înnoire duhovnicească, de plângere a păcatelor, de iertare și de pregătire pentru primirea bucuriei Învierii Domnului.

În contextul cinstirii Cămășii Domnului, Preasfinția Sa a vorbit despre faptul că: „Domnul, fiind milostiv și iubitor, ne-a dat această mare binecuvântare de a ni Se descoperi nouă prin Cămașa Sa. Noi venim la Dânsul cu neputințele și cu căderile noastre, cu dragostea omenească rănită și cerem ca El să ne vindece cu dragostea cea neobosită și dumnezeiască”.

De asemenea, la finalul cuvântului, a transmis un gând de mulțumire și de binecuvântare din partea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Iosif, îndemnând la sporirea rugăciunii către Domnul.

Cămașa, sau hitonul Domnului, este veșmântul purtat în orele de dinaintea morții Sale, cea cusută dintr-o singură bucată de către Maica Domnului, pentru care au dat la sorți soldații (Ioan 19, 17-24) și este îmbibată de Cinstitul Sânge al lui Hristos.

A fost oferită în dar împăratului Occidentului, Carol cel Mare (768-814), de către împărăteasa Irina a Constantinopolului (797-802) și vreme de peste 12 secole este cinstită de clerul și poporul creștin din această țară. Carol cel Mare încredinţează cămașa spre păstrare mănăstirii de la Argenteuil, a cărei stareță era fiica sa Théodrade.

Revoluția Franceză a distrus o mare parte din sfintele moaște aflate în Franța și pentru a nu risca ca și cămașa să aibă aceeași soartă, ea a fost ascunsă de către preotul paroh din acea vreme, fiind tăiată în bucăți mici și îngropată. Acestea au fost dezgropate după Revoluție și, mult mai târziu, în 1892, s-a încercat reconstituirea cămăşii, prin coaserea pieselor pe un suport textil.

Acest moment de rugăciune este unul excepțional pentru lumea creștină, deoarece expunerile publice ale cămășii se fac, în mod normal, la fiecare 50 de ani. Ultima dată a fost expusă, în mod excepțional, în anul 2016, iar următoarea expunere oficială va fi în anul 2034.

Sursa: episcopia-italiei.it