Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava a fost sărbătorit pe date de 2 iunie în Biserica Ortodoxă Română. Sfântul s-a născut în jurul anului 1300, iar la vârsta de 30 de ani a fost martirizat în Cetatea Albă, din Peninsula Kerson de la Marea Neagră, pentru că nu s-a lepădat de credinţa creştină. În această zi de sărbătoare, Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava“ şi-a cinstit ocrotitorul, ale cărui sfinte moaşte le adăposteşte. Cu acest prilej, slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, din care au făcut parte şi arhim. Vartolomeu Chira, eclesiarhul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou“, precum şi pr. George Hostiuc,  inspector al Sectorului învăţământ religios din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

Răspunsurile liturgice au fost date de corul  mixt al mănăstirii, căruia i s-a adăugat şi o parte dintre elevii Seminarului Teologic sucevean. În cadrul slujbei arhiereşti au avut loc şi două hirotonii: una întru preot şi una întru diacon.

În cuvântul de învăţătură, IPS Părinte Pimen a subliniat faptul că sfinţii martiri au contribuit la răspândirea creştinismului: „Cum s-a răspândit credinţa creştin-ortodoxă? Prin cuvintele de învăţătură, prin cuvintele Sfintei Evanghelii, dar, mai ales, prin felul în care creştinii şi-au trăit credinţa, manifestându-şi dragostea atât între ei, cât şi faţă de cei care îi prigoneau, cât şi dragostea şi milostenia faţă de cei săraci. Toate aceste lucruri îi făceau pe păgâni să exclame adeseori: «Iată cât de mult se iubesc creştinii între ei şi cât de mult îi ajută pe cei care nu sunt creştini, dar au nevoie de un ajutor!». Şi au fost cazuri când, chiar în faţa împăratului, văzând tăria sufletească cu care creştinii răbdau chinurile, chiar şi membri ai familiei imperiale au decis să devină creştini, alegând să devină martiri pentru credinţa în Mântuitorul Hristos“.

La finalul Sfintei Liturghii, elevii suceveni care au primit premii la olimpiadele naţionale  de religie, desfăşurate la  Neamţ şi Timişoara, au fost felicitaţi de Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, primind diplome de merit. Elevii merituoşi au fost selectaţi dintr-un număr de 298 de concurenţi, proveniţi din clasele a VII-a şi a XII-a, incluzând aici şi seminariile teologice. Pe lângă Seminarul Teologic Liceal Ortodox Suceava, care se mândreşte anul acesta cu patru premii la disciplinele Noul Testament, Vechiul Testament, Istoria Bisericii Ortodoxe Române şi Dogmatică, menţionăm şi premiile primite de elevi de la Şcoala „Ion Creangă“, Liceul „Nicu Gane“ - Fălticeni, Colegiul „Ştefan Cel Mare“ - Suceava, Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu“  - Rădăuţi, Colegiul „Mihai Eminescu“ - Suceava.

Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava“ este ctitorie voievodală, fiind ridicată în 1514 de Bogdan al III-lea şi finalizată în 1522 de fiul său, Ştefăniţă Vodă.  Hramul istoric al aşezământului este sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic  Gheorghe. Locaşul de cult a îndeplinit rolul de reşedinţă mitropolitană a Moldovei între anii 1522-1677, iar din 1991 este reşedinţa arhiepiscopală. Moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava au fost aduse în Moldova de Voievodul Alexandru cel Bun în anul 1415 şi depuse la Biserica Mirăuţi din Suceava, unde au stat până în anul 1589, când au fost mutate în noua Catedrală Mitropolitană. În prezent, sfintele moaşte se află la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou din Suceava“. Spre deosebire de celelalte mănăstiri, aşezământul are o rânduială adecvată catedralelor mitropolitane.

În anul 1993, UNESCO a inclus biserica Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava“ pe lista patrimoniului cultural mondial.