Tu împarți, cel puțin ceasurile zilei, între Dumnezeu și lume. Caută timp pentru a-l dărui lui Dumnezeu când nu poți face cele ale lucrului. Dedică-te rugăciunii, mai ales când se lasă noaptea. Și din zori de zi grăbește-te la biserică și adu Domnului înainte cele ascunse încă ale zilei tale. Ca urmare, dacă te cheamă obligațiile lumești, poți mereu zice: „Deschis-am ochii mei dis-de-dimineață, ca să cuget la cuvintele Tale” și, astfel, te poți duce la lucrul tău cu conștiința curată și împăcată. Ce minunat este să începi ziua cu imnurile și cântările și binecuvântările ce le citești în Evanghelie!

(Sfântul Ambrozie al Mediolanului, Viu va fi sufletul meu – părți alese din Comentariul la Psalmul 118, traducător Părintele Constantin Necula, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2000, p. 91-92)