Ce este stresul termic, cum ne afectează și cum ne putem proteja

Interviu

Ce este stresul termic, cum ne afectează și cum ne putem proteja

Variațiile mari de temperatură, într-un timp scurt, produc în corpul uman o reacție numită „stres termic”. Acesta afectează mai ales vârstnicii și copiii, iar cel mai mult au de suferit pacienții cu boli pulmonare și cardiace. Nicoleta Dimitriu, medic primar medicină de familie și manager de dezvoltare în cadrul Spitalului Providența al Arhiepiscopiei Iașilor, ne explică ce trebuie făcut pentru a reduce efectele stresului termic.

Ce este stresul termic?

Stresul termic este un cumul de indici care țin atât de meteorologie, cât și de fiziologia corpului, fiind opusul confortului termic, în care căldura generată de corp și căldura eliberată în mediu sunt egale. Stresul termic este reacția pe care o are organismul atunci când este supus fie la temperaturi foarte ridicate, fie la temperaturi foarte scăzute. În mod normal, corpul uman se simte „confortabil” într-un mediu în care sunt 21-22 de grade. Este temperatura optimă, la care el poate funcționa normal. Atunci când acest prag este depășit sau temperaturile se află sub acest prag, el va depune mult mai mult efort pentru a menține echilibrul, atât în ceea ce privește circulația sângelui, cât și funcționarea organismului în sine.

Ce organe sunt afectate de stresul termic și cum?

Canicula ne afectează puternic pe toți, iar primul organ expus acestui stres termic este creierul. Atât creierul, cât și inima sunt organe vitale care coordonează funcționarea întregului organism.

Când temperaturile sunt ridicate, funcționarea creierului poate fi perturbată, ceea ce se poate reflecta în dificultăți de concentrare, confuzie sau stări de epuizare mentală. Aceste efecte sunt cauzate, în parte, de posibile inflamații la nivel cerebral, iar dacă suferiți de afecțiuni neurologice, simptomele pot deveni mai accentuate. Deshidratarea afectează grav activitatea cognitivă și poate duce la epuizare termică, crescând riscul de accident vascular cerebral. Întregul corp are nevoie de apă, dar inima și creierul sunt cele mai vulnerabile în lipsa unei hidratări adecvate.

Când nu consumați suficientă apă:

  • Funcția rinichilor se deteriorează;
  • Circulația sangvină este afectată;
  • Vasele de sânge se contractă, ducând la creșterea tensiunii arteriale.

Aceasta poate fi însoțită de:

  • Dureri de cap,
  • Palpitații,
  • Amorțeli la nivelul mâinilor.

În plus, deshidratarea reduce frecvența urinării, ceea ce favorizează formarea pietrelor la rinichi.

Pe lângă aceste probleme, plămânii pot fi afectați de temperaturile ridicate și umiditatea crescută, care scad calitatea aerului. În aceste condiții, pot apărea sau se pot agrava:

  • Alergiile,
  • Astmul,
  • Emfizemul pulmonar.

Pentru a vă proteja, hidratați-vă corespunzător, evitați expunerea prelungită la soare și solicitați sfatul medicului dacă apar simptome îngrijorătoare.

Ce putem face pentru a preveni efectele caniculei?

În primul rând, evitați să ieșiți afară în intervalele cu risc ridicat, adică între orele 11:00 și 16:00. Alegeți să purtați haine lejere, din materiale naturale precum inul, bumbacul sau mătasea, care ajută și la protecția împotriva razelor ultraviolete.

Asigurați-vă că aveți capul acoperit atunci când stați la soare și hidratați-vă constant, indiferent unde vă aflați.

Acordați o atenție deosebită consumului de alcool – berea rece nu este o soluție eficientă împotriva căldurii, ci poate favoriza deshidratarea.

Protejați-vă sănătatea luând măsuri simple, dar esențiale, în zilele caniculare.

Vă reamintim că, pentru alte informații și consultații puteți suna la unul dintre numerele de telefon ale Spitalului Providența (aflat pe Șoseaua Nicolina nr. 115, CUG, Iași): 0232 241 271 / 0730 230 030 / 0745 375 427(mesaj pe Whatsapp).

Materialul în format AUDIO îl puteți asculta aici: https://www.youtube.com/watch?v=o-Ays-7U3hg

Mai multe găsiți și pe pagina de facebook a Spitalului Providența al Arhiepiscopiei Iașilor: https://www.facebook.com/providenta/

Citește despre: