Și cei care nu erau evrei au fost primiți la creștinism

Articole teologice

Și cei care nu erau evrei au fost primiți la creștinism

Știm că şi fericitul Petru a fost în acest fel de beţie, fiind în acelaşi timp flămând şi beat. Căci înainte de a i se aduce mâncare, când i se făcuse foame şi voia să mănânce, iar ai lui îi pregăteau masa, îi vine beţia dumnezeiască şi trează.

Petru a văzut cerul deschis şi cum s-a coborât ceva ca o faţă mare de pânză, legată în patru colţuri, lăsându-se pe pământ, iar în ea erau toate dobitoacele cu patru picioare şi târâtoarele pământului şi păsările cerului. Apoi, un glas a fost către el zicând: „Scoală-te, Petre, junghie şi mănâncă”. Iar Petru a zis: „Nicidecum, Doamne, căci niciodată n-am mâncat nimic spurcat şi necurat”. Dar iarăşi, a doua oară, a fost glas către el: „Cele ce Dumnezeu a curăţit, tu să nu le numeşti spurcate”. şi aceasta s-a făcut de trei ori şi îndată acel ceva s-a ridicat la cer.

Sfântul Grigorie de Nyssa consideră că viziunea este o instruire în vederea botezului neamurilor, scriind: „Dar ştim că şi fericitul Petru a fost în acest fel de beţie[1], fiind în acelaşi timp flămând şi beat. Căci înainte de a i se aduce mâncare, când i se făcuse foame şi voia să mănânce, iar ai lui îi pregăteau masa, îi vine beţia dumnezeiască şi trează, prin care iese din sine şi vede pânzătura evanghelică, lăsată de sus şi ţinută de cele patru colţuri, cuprinzând în ea tot neamul omenesc, închipuit în zeci de mii de chipuri de zburătoare, de dobitoace cu patru picioare, de târâtoare şi fiare, după deosebirile idolilor cărora le slujeau. şi Cuvântul porunceşte lui Petru să junghie chipul lor de fiare şi de necuvântătoare, ca, după ce se vor curăţi de acest chip, ceea ce rămâne să fie bun de mâncare. Aceasta o arată Cuvântul şi în mod descoperit, căci glasul dumnezeiesc nu zice o dată: «Ceea ce a curăţit Dumnezeu nu e spurcat», ci de trei ori se face această vestire, ca să învăţăm, prin primul glas că Dumnezeu Care curăţeşte este Tatăl; prin al doilea, la fel, că Dumnezeu Care curăţeşte este Fiul cel Unul-Născut; şi prin al treilea, de asemenea, că Dumnezeu Care curăţeşte tot ce e necurat e Duhul Sfânt”[2].

Sfântul Beda ne spune că acele animale simbolizează neamurile şi scrie: „Aceste animale sunt neamurile, necurate în înşelarea lor, dar curăţite printr-o întreită scufundare, adică prin taina Sfintei Treimi în Botez. Lepădând formele omeneşti, ei iau forme de fiare şi şerpi.

 

(extras din Sinaxarul mare al Bisericii Ortodoxe. Luna iunie, în curs de apariţie la Editura Doxologia)

[1]Cânt. 5,1.

[2]Sfântul Grigorie de Nyssa, Omilia X, Tâlcuire la Cântarea Cântărilor [în Scrieri, I, traducere din limba greacăde Pr. prof. Dumitru Stăniloae şi Pr. Ioan Buga, EIBMBOR, Bucureşti, 1982, pp. 253-254].