În toamna anului 2009, pe 13 octombrie, mă grăbeam să ajung cu maşina la o biserică, unde urma să aibă loc hramul Sfintei Paras­heva.

Burniţa, drumul era în lucru nemarcat, iar eu conduceam adân­cită în gânduri. Deodată, maşina a pierdut direcţia, a ieşit din drum şi s-a rostogolit 1,5 m în jos, în prăpastie; parbrizul şi geamul lateral s-au spart, plafonul, de sticlă, nu mai era, iar geanta, telefonul mobil şi o iconiţă a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus le-am găsit în iarbă, după ce au zburat prin plafonul maşinii.

Am scăpat fără să păţesc nimic! Doar o zgârietură la cap, care a sângerat puţin, fără durere, iar a doua zi a dispărut.

După accident, am făcut radiografie la urgenţe şi totul a fost în regulă. O confirmare a marelui ajutor primit de la Bunul Dumnezeu este faptul că, la spitalul unde mi-am făcut investigatiile, se afla o copilă de 10 ani, care căzuse pe scări, se lovise la cap şi vomita întruna. „Doar căzuse pe scări şi vomita!” Mă consider protejată de Cuvioasa Parascheva, care m-a salvat dintr-un accident atât de serios, cu maşina făcută praf. Cei care au văzut maşina nu îşi pot închipui cum am scăpat cu viaţă.

Supravieţuirea mea a fost o minune, pentru care îmi exprim recunostinta faţă de Sfânta Cuvioasă, mijlocitoare grabnică înaintea lui Dumnezeu.

Marinela, Timişoara

(Binefacerile Sfintei Cuvioase Parascheva. Mărturii ale închinătorilor, volumul I, Editura Doxologia, 2011, p. 134)