Conferinţa s-a desfăşurat în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Pimen, a părintelui Vasile Baltag, consilier administrativ, a părintelui protopop Adrian Dulgheriu, a părintelui Dan Gheorghiţă, inspector în domeniul Securităţii şi Sănătăţii în Muncă în cadrul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, cel care le-a vorbit preoţilor despre noile legi cu privire la obţinerea avizelor pentru construcţii, securitatea la incendiu şi protecţia civilă.

 După rugăciunea de binecuvântare, a avut loc un mic recital la vioară  al copiilor din Parohia Bogdăneşti I, îndrumaţi de părintele Ursuţu Marcel. La finalul recitalului, copiii au primit daruri din partea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor şi a Protoieriei Fălticeni.

În continuare, a fost prezentat referatul dedicat Anului comemorativ al Sfântului Ierarh Antim Ivireanul şi al tipografilor români bisericeşti de către părintele Georgian Rotar. Titlul comunicării a fost „Mitropolitul Antim Ivireanul - din lumina slovelor liturgice spre lumina taborică a sfinţeniei. O viaţă dăruită Sfintei Biserici“. În referatul susţinut, părintele Georgian Rotar a expus mărturii precise şi întărite documentar legate de personalitatea şi activitatea Ierarhului Martir Antim Ivireanul: „Sfântul Martir Antim Ivireanul, prin activitatea sa pastorală, tipografică şi omiletică, în calitate de episcop şi mitropolit, a întruchipat pe adevăratul păstor care îşi pune sufletul pentru credincioşii săi. Viaţa lui a fost o întreagă jertfă de muncă şi de râvnă pentru ridicarea Bisericii şi luminarea credincioşilor. Deşi străin de neam, el a învăţat limba românească în chip desăvârşit, lăsându-ne în tălmăcirile şi predicele sale sfaturi duhovniceşti în cel mai frumos grai românesc. A scris o superbă operă omiletică, având conştiinţă auctorială, chiar dacă natura religioasă a textelor sale nu permite «originalitate», în sensul în care acest termen este acceptat de literatura modernă şi postmodernă. De aceea, trebuie subliniată mai ales contribuţia lui Antim Ivireanul la formarea limbii moderne de cult, precum şi locul şi rolul său, din perspectivă diacronică, în naţionalizarea cultului, precum şi efortul său ca traducător al cărţilor bisericeşti şi creator al limbii de cult, implicit al limbii române culte, ce îşi trage seva din «limba vechilor Cazanii». Dar, la fel ca astăzi, dincolo de actul de cultură, tot mai prohibitiv, societatea acelui timp, aşa cum se reflectă în căutătura febrilă, aprinsă de indignare sau adumbrită de mâhnire a Ierarhului Antim, apare dezolantă, închipuind infernul pe pământ. Oriunde îţi arunci privirile dai peste «apucăturile, strâmbătăţile, ura, zavistiia şi vrajba», care nu fac decât să înlesnească «tirania diavolului». Un veac sumbru, cu moravuri în destrămare, în care mai toate drumurile celor care s-au abătut din «calea dreptăţii», find «orbiţi de deşertăciunile cele lumeşti», duc la pierzanie“.

În cuvântul său, IPS Arhiepiscop Pimen a scos în evidenţă contextul ţării noastre pentru personalităţile străine care s-au format aici. Ierarhul a vorbit despre socotinţă, echilibru şi discernământ drept virtuţi caracteristice ale poporului român, îndemnându-i totodată pe preoţi la citirea cărţilor Sfinţilor Părinţi.

La final, părintele protopop Adrian Dulgheriu a mulţumit pentru prezenţă Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, părinţilor consilieri, părintelui referent Georgian Rotar, precum şi tuturor celor prezenţi.