Deşi oamenii au tendinţa de a considera bacteriile ca fiind “agenţi ai distrugerii”, ele sunt însă şi nişte creatori extrem de valoroşi. Microorganismele intestinale produc vitamine esenţiale (inclusiv vitamina K, dar şi unele dintre vitaminele din grupa B) şi alţi câţiva compuşi chimici importanţi, care acţionează asupra sistemului nervos central, moderând apetitul.

Sub presiunea unui spectru tot mai larg de antibiotice, a pasteurizării hranei şi a dietelor moderne, flora microbiană umană s-a schimbat radical în ultimii 100 de ani. De asemenea, dietele constituie o altă problemă. Din punct de vedere ştiinţific, dieta ar trebui să includă atât probiotice - alimente cu bacterii benefice - cât şi prebiotice - substanţe pe care bacteriile pot să le consume (precum fibre).

Probioticele se află în alimente fermentate, precum legumele murate, varza acră, brânză, iaurt, pâine, oţet, sos de soia şi bere.
Însă oamenii au luptat din greu pentru a elimina bacteriile din dietă, sterlizând hrana şi procesând-o pentru a elimina cât mai mult din conţinutul de fibre - tocmai componenta atât de apreciată de bacteriile intestinale.

Cu excepţia iaurturilor, alimentele care conţin bacterii vii au dispărut complet din farfuriile oamenilor moderni (bacteriile din varză acră, ketchup, legume murate sunt ucise prin pasteurizare).
Consecinţele? O rată foarte mare de boli precum maladii cardiace, accident vascular cerebral, obezitate, cancer şi diabet de tipul 2.

De aceea, nutriţioniştii recomandă ca în afară de probiotice, dieta zilnică să includă legume şi fructe proaspete, întrucât acestea asigură necesarul de prebiotice - substanţe care hrănesc bacteriile din tractul intestinal.