Copiii au nevoie să fie ajutaţi să se dezvolte cât mai bine psihosomatic, să aibă un nivel educaţional cât mai bun, şi nu mă refer neapărat la note, ci să li se cultive, prin activităţi, abilităţile mentale superioare. Mai mult decât toate, este important să aibă o credinţă vie şi lucrătoare, şi nu acea educaţie moral-religioasă lipsită de viaţă, pentru că nu se întemeiază pe un model de existenţă evlavioasă a părinţilor.

Cum se inhibă atenţia la copil şi la adult? Care ar fi factorii perturbatori?

Pot fi de natură emoţională sau cognitivă. Pot fi, să spunem, tehnologici şi interpersonali. Divorţul părinţilor scade nivelul de atenţie al copilului, de pildă. Cognitiv vorbind, dacă lecţiile de la şcoală sunt total neinteresante, elevul poate renunţa în general să mai fie atent la ore. Din punct de vedere tehnologic, vizionarea tv, calculatorul, tableta, ecranul, în general, subminează dezvoltarea atenţiei, ca şi tot ceea ce astăzi presupune multitasking.

Ce se întâmplă în lipsa atenţiei? Ce efecte ar putea avea pe termen lung lipsa atenţiei?

Insuccesul şcolar mai întâi, pe urmă cel profesional. Nu poţi face nimic în viaţă satisfăcător fără capacitatea de a-ţi concentra atenţia. Ea constituie cureaua de transmisie care asigură legătura dintre minte şi lucrul urmărit pe parcursul oricărei activităţi. Fără această curea, oamenii nu mai pot procesa informaţia necesară desfăşurării cu succes a oricărui proces.

Am vorbit despre inhibiţie. Ar fi interesant să aflăm şi cum stimulăm atenţia copiilor?

Eu nu sunt atât pentru exerciţii, cât pentru asigurarea unui mediu propice dezvoltării psihologice a copilului, protejându-l în faţa factorilor de risc. Atenţia se dezvoltă în mod firesc, dacă nu există factori perturbatori majori în viaţa copilului. Desigur, prin stimularea unor activităţi se poate creşte nivelul de atenţie şi ajunge la performanţă. Muzica, de pildă. Un instrument muzical dezvoltă imens atenţia copiilor. 

Vorbiţi foarte des despre efectele televizorului asupra copiilor. Ce se întâmplă când cei mici petrec prea multe ore în faţa ecranului?

Mult, puţin, televizorul inhibă dezvoltarea atenţiei. Un studiu arată că fiecare oră petrecută în faţa televizorului până la vârsta de 3 ani creşte cu 30% problemele de atenţie după vârsta de 7 ani. În primii trei ani de viaţă, peste un anumit număr de ore petrecute în faţa ecranului există riscul apariţiei ADHD şi chiar al autismului.

(Fragment din interviul Premise şi soluţii în dezvoltarea atenţiei – interviu cu biofizicianul Virgiliu Gheorghe)